Centrul Cultural Clujean propune modificări la schema de ajutor a Ministerului Culturii

Clio

Viceprim-ministrul Raluca Turcan a anunţat miercuri că, în urma discuţiilor cu reprezentanţi ai domeniului cultural-artistic românesc, a fost decisă implemetarea unei scheme de ajutor de stat în valoare de 100 de milioane de euro, sub forma unor granturi.

ONG-ul Centrul Cultural Clujean a propus joi, 19 noiembrie, o serie de  modificări la schema de ajutor făcută publică ieri pe siteul Ministerului Culturii și lansată într-o conferință de presă la guvern.

Schema de ajutor în sectorul cultural național se află în dezbatere publică.

Iată ce prevăd modificările propuse de la Cluj-Napoca:

 

”Am luat la cunoștință prin comunicatul de presă publicat în 18.11.2020 de inițiativa unei scheme de ajutor de stat pentru operatorii culturali. Apreciem preocuparea și efortul Guvernului României de a veni în sprijinul sectorului cultural profund afectat de criza generată de pandemie.

 

Considerăm că sunt necesare însă câteva clarificări cu privire la posibilul impact al acestei scheme și remodelarea măsurilor astfel încât de ele să beneficieze toate segmentele sectorului cultural care au fost afectate în această perioadă. În propunerea pe care ați prezentat-o, unele dintre ele – ba chiar câteva dintre cele mai puternic lovite – sunt complet ignorate.

 

Astfel, vă aducem în atenție faptul că schema actuală este problematică din mai multe motive:

 

  1. Mecanismele propuse sunt dezvoltate în jurul vânzării de bilete, schema este optimizată pentru organizatorii de evenimente. În realitate, modul de operare și organizare a activității culturale este mult mai complex – implicând cercetare și creație, producție, educație culturală și activități de dezvoltare a publicului, prezentare și difuzare – și nu poate fi redus la organizarea de evenimente.

    Schema îi favorizează astfel aproape exclusiv pe organizatorii de evenimente, în special pe organizatorii de festivaluri, care, în cea mai mare parte, sunt doar intermediari între creatori și public. Ajutorul care ar urma să fie acordat în acest fel va servi doar acestor entități, nu și restului de verigi cheie din lanțul de producție de valoare culturală, de la creatori, la tehnicieni și producători culturali. 

 

Ideea că resursele se vor răspândi de la organizatori către cei care produc cultură și servicii suport îl pune pe organizator în poziția privilegiată de a decide asupra existenței însăși a producției culturale.

 

  1. A calcula ajutorul în funcție de veniturile din biletele vândute este un dezavantaj cert pentru operatorii culturali care desfășoară activități în beneficiul comunităților și publicului fără a taxa participarea.

    Criza declanșată de pandemie i-a afectat grav pe creatorii și pe producătorii de artă, pe cei care realizează activități culturale în comunități, pe cei care lucrează cu publicul în diferite medii. Aceștia au făcut eforturi imense de a continua să servească interesul public și în condițiile pandemiei, și-au adaptat în măsura posibilităților activitățile la mediul digital sau la condițiile de distanțare socială. Organizațiile de acest tip au suferit pierderi directe din cauza anulării unor acțiuni, au avut costuri crescute pentru respectarea condițiilor de protecție, au fost nevoite să acopere chirii ale unor spații în care nu și-au putut desfășura activitatea etc.

    Schema propusă îi ignoră sau îi include pe toți acești operatori în categoria de sprijin minimă, de 4000 euro, în condițiile în care unele dintre aceste organizații au avut în anii precedenți operațiuni de zeci de mii sau sute de mii de euro. 

 

  1. Galeriile de artă și spațiile de teatru independente care percep bilet pentru accesul la activitățile lor practică în mod obișnuit prețuri reduse, atât ca măsură de încurajare a participării publicului, cât și, mai ales, din cauză că operează în competiție cu teatrele publice, ale căror bilete sunt subvenționate în proporție de 75-90%. Ca urmare, în cazul teatrelor independente, prețul biletelor reflectă în foarte mică măsură costurile reale de producție.

    Astfel, chiar dacă au avut evenimente cu public, aceste entități vor beneficia de sume infime prin ajutorul de stat. În acest fel se produce o dublă sancționare a independenților: mai întâi printr-o competiție neloială și apoi prin acordarea unui sprijin care confirmă competiția neloială.

 

  1. Comunicatul de presă propune o definiție a beneficiarilor eligibili limitativă, care ignoră formele culturale hibride sau multidisciplinare și activitățile culturale care nu sunt legate de un domeniu specific, cum sunt intervențiile culturale, cercetarea și alte activități de dezvoltare a publicului. 


Ne referim la această definiție: „beneficiarii eligibili sunt entități de drept privat: organizații neguvernamentale și societăți comerciale (atât IMM-uri, cât și întreprinderi mari) care au desfășurat activități în ultimii 2 ani conform raportului de activitate asumat de reprezentantul legal al solicitantului în unul dintre următoarele domenii culturale: artele spectacolului (teatru, muzică, dans), artele vizuale (pictură, sculptură, film, fotografie), patrimoniu, carte, audio-vizual, educație culturală.

În acest context, vă solicităm:

 

  1. Regândirea schemei de ajutor de stat astfel încât ea să deservească în egală măsură și organizațiile culturale independente din sectorul cultural, și nu doar pe cele din sectorul cultural privat. Alocarea sprijinului poate fi făcută pe baza unor praguri (fie sume fixe, incrementale, fie valori procentuale) definite în relație cu bugetul organizației pe anul 2019. 

 

  1. Eliminarea criteriului vânzării de bilete în diferențierea modului de acces la sprijinul de stat. 

 

  1. Reformularea domeniilor culturale eligibile pentru sprijinul de stat, astfel: organizații neguvernamentale și societăți comerciale (atât IMM-uri, cât și întreprinderi mari) care au desfășurat activități în ultimii 2 ani conform raportului de activitate asumat de reprezentantul legal al solicitantului în unul sau mai multe dintre următoarele domenii culturale: artele spectacolului (teatru, muzică, dans, operă, circ etc), artele vizuale (pictură, sculptură, film, fotografie, etc), patrimoniu (inclusiv meșteșuguri), carte, audio-vizual, new media, formare, cercetare și educație culturală.

Vă stăm la dispoziție pentru clarificarea acestor solicitări și formularea unor criterii care să asigure utilizarea în beneficiul sectorului cultural a schemei de ajutor propuse.”.

Citiți și:

Schemă de ajutor de stat în valoare de 100 de milioane de euro pentru sectorul cultural românesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *