Teatrul Naţional Cluj-Napoca vă invită la premiera cu adaptarea Cel mai iubit dintre pământeni de Tudor Lucanu după faimosul roman al lui Marin Preda, spectacol care va avea avanpremiera joi, 23 mai și premiera, vineri, 24 mai 2019, de la ora 19:00, în sala mare.
Cel mai iubit dintre pământeni este ultima creație a scriitorului, amplu tablou în trei volume al stalinismului romînesc, apărut în 1980, cu puțin timp înainte de dispariția sa, în ziua de 16 mai 1980, la Casa de Creație a Scriitorilor de la Palatul Mogoșoaia. În prefațala ediția din 1984 a romanului, Eugen Simion scria: „Cel mai iubit dintre pământeni este un roman total (…) romanul unui destin care asumă o istorie, romanul unei istorii care trăiește printr-un destin“. Protagonistul, filosoful și universitarul Victor Petrini, a fost inspirat de destinele tragice ale unor scriitori renumiți: I.D. Sîrbu și Ion Caraion, ambii fiind victime ale persecuțiilor politice după instaurarea comunismului în țara noastră. Laurențiu Ulici observă pe bună dreptate că toate momentele „de existență socială ale eroului sunt tot atâtea pretexte pentru examinarea realistă și fără menajamente a «obsedantului deceniu»“.
Aurora Cornu, cu care Marin Preda a trăit o intensă poveste de dragoste și care a fost soția lui timp de patru ani, a fost cea care a dat, de fapt, titlul celebrului roman. Ea obișnuia să-l alinte, pe soțul ei, spunându-i „cel mai iubit dintre pământeni“. În momentul apariției romanului însă, acest titlu suna ca o persiflare a titlului de „cel mai iubit fiu al poporului“, pe care presa oficială îl atribuia lui Nicolae Ceaușescu. Pasiunea lui Petrini pentru Suzy – adevărată rază de soare, după zbuciumatul și amarnicul episod marital cu Matilda – este sensibil recreată de regizorul-scenarist Tudor Lucanu, prin inserturi în textul devenit spectacol. „Filosofii de viață foarte interesante” din „pătura de jos a societății” și „punerea lor în oglindă” se contrapun Erei ticăloșilor, cum denumește Victor Petrini epoca în care trăiește. Existența lui Victor Petrini se petrece într-o continuă lipsă de libertate. De unde opțiunea regizorului și a scenografului Cristian Rusu în crearea unui spațiu carceral, constrângător, silnic.
Tudor Lucanu își conduce cu abilitate actorii prin meandrele acestei povești ca „un fel de călăuză care a făcut traseul, a mai făcut drumul, știe unde se ajunge, a văzut întregul”. În înțelegerea „Erei ticăloșilor“, scenaristul-regizor se dovedește o călăuză bună…
Despre spectacol:
regia: Tudor Lucanu
scenografia: Cristian Rusu
muzica: Șerban Ursachi
maestru de lumini: Jenel Moldovan
Distribuţia:
Petrini: Matei Rotaru
Matilda: Ramona Dumitrean
Suzy / Clara: Sânziana Tarța
Mama: Irina Wintze
Tata / Instructorul: Ovidiu Crişan
Petrică / Mircea / Gheorghe Gheorghiu-Dej: Ioan Isaiu
Bunicul / Olaru: Petre Băcioiu
Vasile / Bacaloglu: Radu Lărgeanu
Tasia / O voce / Lăutar: Anca Hanu
Petea / Calistrat / Gardianul: Adrian Cucu
Vaintrub / Strelitu’ / Poetul / Vecinul: Cosmin Stănilă
Ion Micu / Căpitanul / Vătămanu / Iosif Visarionovici Stalin : Miron Maxim
Istrate / Ciceo / Ofițerul 1: Ruslan Bârlea
Vintilă / Ofițerul 2: Radu Dogaru
Colonelul maghiar / Colonelul român / Pencea: Cătălin Herlo
Anchetatorii: Toată distribuția
Deținuții: Toată distribuția
Despre Marin Preda
Scriitorul Marin Preda s-a născut la Siliștea Gumești (Teleorman), la 5 august 1922. A debutat cu nuvelele din Întâlnirea din pământuri (1948). În 1955 apare primul volum din Moromeții (volumul II: 1967). Urmează Risipitorii (1962), Intrusul (1968), Marele singuratic (1972), Delirul (1975), Imposibila întoarcere (publicistică, 1971), Viața ca o pradă (memorialistică, 1977).
