4 august 2020

Bogdan Gheorghiu, bilanţ după 9 luni de la preluarea mandatului de ministru al Culturii

By In Clio

Bogdan Gheorghiu a publicat marţi un bilanţ al primelor 9 luni de mandat la conducerea Ministerului Culturii, în care punctează principalele proiecte realizate „în această perioadă destul de dificilă pentru activatea culturală”.

 
El a amintit, în mesajul publicat pe Facebook, de „repararea” relaţiei cu Casa Regală şi negocierea chiriei plătite de Stat pentru Muzeul Naţional Peleş, de Ziua Culturii Naţionale, marcată anul acesta şi de o controversă – desemnarea cântăreţei Irina Rimes reprezentant al ministerului la evenimentul de la Muzeul Naţional de Artă al României, dar şi de reluarea procedurii de includere a sitului Roşia Montană în Lista patrimoniului Mondial UNESCO.

Muzeul Peleş – Guvernarea liberală a reparat relaţia cu Casa Regală a României. Am renegociat chiria pe care Statul Român o plăteşte Casei Regale a României pentru muzeul Naţional Peleş care să fie una a decenţei şi a posibilităţii realizării de investiţii în Castelul Peleş.

Situaţia manuscriselor lui Mircea Eliade scoase la vânzare – Am reuşit în decembrie 2019 să aducem la masa negocierilor Casa de licitaţie Historic şi Statul Român reprezentat prin Ministerul Culturii şi prin Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, iniţiatoarea proiectului viitorului Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc ce se va înfiinţa la Craiova. A fost semnat un protocol de vânzare directă către viitorul Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc / Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” Craiova a 69 de loturi din licitaţia „Manuscrise, dedicaţii şi scrisori”, cuprinzând toate fondurile Eliade, Cioran şi Nae Ionescu din cadrul licitaţiei

Înfiinţarea Muzeului Naţional „Brătianu” – În luna decembrie a anului trecut am găsit un sediu pentru Muzeul Naţional „Brătianu”. Ce poate fi mai onorant decât imobilul „Vila Florica” (ansamblul conacului Brătianu – Florica), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş, locul în care istoria familiei Brătianu s-a cristalizat şi în care au fost luate marile decizii care au schimbat viaţa României. Pe data de 24 mai a fost deschis pentru public.

Ziua Culturii Naţionale, 15 ianuarie 2020 – Am schimbat modul în care a fost sărbătorită Ziua Culturii; până acum erau finanţate proiecte dedicate Zilei Culturii, dar care nu se desfăşurau strict în data de 15 ianuarie şi am ales să finanţăm proiecte care sa fie desfăşurate doar în această zi. Totodată, am colaborat cu autorităţile locale care au înţeles importanţa marcării acestei zile şi care au organizat manifestări locale cu scopul de a creşte gradul de importanţă al culturii. În judeţele Suceava, Iaşi au fost proiecţii pe clădiri şi manifestări culturale destinate acestei zile.

Relaţii Bilaterale – Am semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze privind prevenirea furtului, săpăturilor clandestine, importului şi exportului ilicit de bunuri culturale.

Roşia Montană – Am reluat procedura de includere a sitului în Lista patrimoniului Mondial UNESCO. Din cauza COVID-19, Comitetul mondial care trebuia să aibă loc în iulie în China urmează să fie reprogramat, aşteptăm informaţii de la Delegaţia României pe lângă UNESCO pentru a vedea care va fi decizia cu privire la perioada în care acest Comitet va avea loc.  Printr-o relaţie foarte bună cu Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, acesta va finanţa realizarea Planului Urbanistic General la Roşia Montană.

Muzeul Naţional al Bucovinei – Am susţinut şi m-am implicat în transformarea Muzeului Bucovina în Muzeul Naţional al Bucovinei.

Bursele Brătianu – Am lansat sesiunea de acordare a Burselor şi premiilor Brătianu, (valoare totală 195.000 lei) pentru promovarea valorilor culturale contemporane din România şi stimularea valorificării acestora, sprijinirea tinerilor artişti şi sprijinirea oamenilor de cultură din România, premierea personalităţilor din domeniile cultură scrisă, teatru, cinematografie, muzică, arte vizuale, inclusiv monumente de for public.

Înscrierea în UNESCO a tradiţiilor de creştere a cailor lipiţani – Împreună cu alte 8 ţări am depus dosarul multinaţional „Tradiţiile de creştere a cailor lipiţani” pentru înscrierea în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanităţii UNESCO. Totodată, am bugetat dosarul „Cămaşa cu altiţă” pe care dorim să-l înscriem, împreună cu Republica Moldova, în lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial a umanităţii UNESCO.

ACCES Online 2020 – Am lansat, pe 27 martie 2020, proiectul de finanţare ACCES Online 2020, dedicat exclusiv sectorului privat, un instrument de susţinere financiară a proiectelor culturale, care pot fi diseminate exclusiv în mediul online în valoare de 1 milion de lei (270 de aplicaţii, 20 de beneficiari privaţi). Sunt peste 170 de lucrători culturali implicaţi în aceste proiecte, care chiar acum sunt în perioada de implementare şi pe care publicul larg le poate urmări online.

Achiziţia de artă contemporană – Am decis să venim în sprijinul artiştilor plastici contemporani prin suplimentarea cu 2.000.000 lei a bugetului Muzeul Naţional de Artă Contemporană, în vederea achiziţionării de obiecte de artă de la artişti contemporani. Iniţiativa a fost foarte bine primită, mai multe organizaţii private şi autorităţi publice locale s-au alăturat şi au anunţat că şi acestea vor face achiziţii de la tinerii artişti (primăria Reşiţa, primăria Arad, Muzeul de Artă Recentă – privat)

Semnarea Declaraţiei privind rolul culturii în timpul crizei COVID-19, alături de alţi 25 de miniştri din Uniunea Europeană. Declaraţia oferă un cadru de acţiune pentru consolidarea cooperării dintre ministerele culturii din statele membre UE semnatare, pentru ca fiecare autoritate naţională să găsească cele mai potrivite metode de susţinere, adaptate situaţiilor locale. De exemplu, Austria ne-a solicitat informaţii legate de programul Acces Online 2020 lansat de Ministerul Culturii din România, în timp ce noi ne-am inspirat, în lansarea programului de achiziţie de artă contemporană, din experienţa colegilor din Grecia.

Acceptarea donaţiei Casa Vârnav Liteanu – Am acceptat donaţia cu sarcini a imobilului înscris în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Suceava cu denumirea Casa Vârnav Liteanu.  M-am implicat direct şi am parcurs cu celeritate toate procedurile pentru ca donaţia Casei Vârnav Liteanu de către moştenitorii familiei Sturza să devină realitate. Ministerul Culturii primise această intenţie de donaţie de aproape un an de zile şi nimeni în acest timp nu luase vreo măsură, nici nu contactaseră familia donatoare. Ne dorim să devină un centru de pregătire pentru restauratori, coordonat de Institutul Naţional al Patrimoniului, care să contribuie la dezvoltarea şi consolidarea meseriilor implicate în protejarea patrimoniului arhitectural, dar şi la specializarea profesioniştilor din muzee şi instituţii de cercetare. Judeţul Suceava va beneficia de investiţiile necesare pentru dezvoltarea resurselor umane.

Dezbaterile la nivel de Guvern cu diverse ramuri ale sectorului cultural – Începând cu luna aprilie, la nivel de Guvern am organizat şapte dezbateri cu reprezentanţi ai artelor teatrale, ai organizatorilor de festivaluri, ai industriei muzicale, ai cinematografiei, ai artiştilor independenţi şi ai culturii scrise. Am căutat împreună soluţii pentru problemele ridicate de fiecare, probleme recente induse de pandemie care trenează de ani de zile. Încercăm să venim cu soluţii realiste care pot fi implementate şi care să nu rămână doar scrise frumos pe hârtie, plus includerea sectoarelor culturale creative în toate demersurile ministerelor de resort cu privire la protecţia socială şi la măsuri economice de reluare a activităţilor.

Campania #citeşteromâneşte – Unul dintre primele obiective pe care mi le-am propus la preluarea mandatului de Ministru al Culturii a fost să găsim pârghiile pentru creşterea consumului de carte românească şi a numărului de cititori. Deşi am fost încetiniţi, în implementarea unor proiecte, de situaţia neprevăzută creată de pandemie,  am reuşit să venim cu acest proiect, în parteneriat cu mediul privat, pe  care ne propunem să îl desfăşurăm pe o perioadă lungă de timp. Este un proiect sustenabilcare pe termen lung ar trebui să schimbe comportamentului consumatorului. Campania „Citeşte Româneşte” ar fi un prim pas în modificarea politicilor publice referitoare la promovarea lecturii, în general, şi a scriitorilor români, în particular.  Până acum ni s-au alăturat 10 parteneri.

În paralel, acţionăm pentru a găsi soluţiile necesare redresării culturii scrise şi am organizat, la nivel de Guvern, o dezbatere cu reprezentanţii acestui domeniu pentru a vedea exact care sunt problemele şi solicitările lor. Avem susţinerea premierului Ludovic Orban, care ne-a promis că solicitările formulate vor fi analizate, în limita posibilităţii de intervenţie din partea Guvernului, şi a dat asigurări că va rămâne în contact cu reprezentanţii scriitorilor, editurilor şi librăriilor, inclusiv pentru identificarea de modalităţi creative de stimulare a consumului de carte în România.

Chiar dacă Ministerul Culturii nu a alocat un buget pentru proiectul „Citeşte Româneşte”, pentru acest an a prevăzut suma de 800.000 lei în bugetul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, care va asigura finanţarea pentru 45 de proiecte editoriale (carte, poezie şi reviste) şi, pe 22 iulie 2020, am lansat apelul de proiecte conform Legii 136/2015 pentru finanţarea revistelor de cultură reprezentative din România cu o valoare de peste 1.100.000 lei.

Campania #SAMER – Stagiunea Artistică Muzicală Estivală a României 2020 – A fost lansată începând cu 10 iulie şi a fost o soluţie pentru a mobiliza instituţiile din subordinea Ministerului Culturii cu profil muzical să îşi continue activitatea prin iniţierea unor spectacole în aer liber. Starea de urgenţă şi starea de alertă au generat noi reguli de petrecere a timpului liber, în condiţii speciale şi de aceea trebuiau găsite soluţii rapide pentru desfăşurarea activităţilor cultural – economice. Astfel, instituţiile de spectacol s-au adaptat şi au descoperit noi spaţii urbane care pot fi utilizate pentru evenimente de care publicul să se poată bucura în siguranţă. Stagiunea estivală de muzică şi operă a României 2020 implică 11 instituţii care organizează propria stagiune outdoor.

viewscnt

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.