30 ianuarie 2017

Banii falşi din Cimitirul Clujului

By In Clio, Special

În plină criză economică, când şi populaţia Clujului interbelic încerca să supravieţuiască lipsurilor şi greutăţilor de tot felul, se găseau indivizi care găseau soluţii mai puţin legale. Povestea noastră este tocmai despre astfel de indivizi care falsificau bani. Însă, totodată, întâmplarea relatată în presa vremii oferă şi tablou anilor respectivi, tablou în fundalul căruia regăsim nevoile şi încercările unor oameni apăsaţi de o criză care i-a luat pe neaşteptate. 

După dispariţia fostului director de bancă din Cluj, „oraşul nostru are o nouă senzaţie, tot atât de interesantă şi de pasionantă ca şi cea dintâi. Este vorba de o bandă de falsificatori de bani ce a fost prinsă în cursul zilei de ieri datorită unor împrejurări fericite. Banda se afla în judeţ, având doi membri în Cluj – capitaliştii care se ocupau cu desfacerea banilor falşi. Afacerea a început acum câteva luni când la o brutărie din Cluj a fost descoperită o hârtie falsă de o mie de lei. Hârtia a fost descoperită, însă individul care a încercat să o schimbe a şters-o”, scris ziarul Patria.

În târgul de la Huedin

Iată însă că „afacerea se descoperă din nou. De data aceasta la Huedin, unde un ţăran din jur i-a vândut ţăranului Traian Matiş de fel din cătunul Văleni de lângă Huedin, o pereche de boi, primind în schimb un teanc de hârtii de o mie de lei bucata. Primind banii, nu spre marea lui surprindere, ţăranul a aflat că teancul de hârtii este fals. A mers deci la poliţie unde a făcut cuvenitul denunţ.  Sesizat de denunţ, d. comisar Ioan Chifor, şeful poliţiei din Huedin, a început primele cercetări. Arestând pe Matiş precum şi pe patru colegi de ai lui. Întrebat asupra provenienţii banilor falşi, Matiş a declarat că i-a primit de la un anume Balinth Arpad din Cluj, care are un depozit permanent. Acestea s-au petrecut în decursul zilei de ieri”.

Groapa din cimitir
Cu ajutorul poliţiei din Cluj, „Balinth a şi fost arestat, fiind condus la poliţie. Aici Balinth a declarat totul. A spus că banii erau fabricaţi în cătunul Văleni de lângă Huedin de către o bandă mai mare de ţărani, şi că depozitul de bani se află la el, ascuns fiind într-o groapă din cimitirul central. Totodată, Balinth a indicat drept tovarăş al lui pe un anume Vass Francisc, care încă ştia de chestiune, arătând că de prezent se află în cimitir suma de peste o jumătate de milion de lei.
Întovărăşit apoi de la poliţie Balinth a fost dus în cimitirul central, unde de sub o cruce a scos o cutie de tinichea. În această cutie se afla o sticlă, iar în sticlă banii: 560 de bucăţi a 1000 lei bucata, deci peste o jumătate de milion lei bani falşi. În posesia banilor, atât Balinth cât şu Vass au fost duşi la Huedin unde continuă cercetările.
Ca un preludiu interesant al cercetărilor ţinem să amintim următoarele: acum trei luni şi ceva, prima mie falsă a apărut într-o brutărie din strada Paris, în împrejurări cu totul misterioase. Un individ bine îmbrăcat a intrat să cumpere lucruri în valoare de peste 200 lei. La plată, individul a scos o mie falsă. Vânzătoarea, observând falsul, a pretextat că nu are mărunt şi a alergat să-şi schimbe mia…drept la poliţie. A fost însă prea târziu. Individul a spălat putina, vânzătoarea rămânând cu o pagubă de 200 lei. Au început cercetările conduse de d. Drăghici, de la Chestura Poliţiei asupra lui Balinth. La confruntare însă, femeia nu a mai recunoscut pe Balinth, deci lipsă de dovezi. Balinth a fost observat zi de zi, însă fără rezultat. De atunci şi până azi el nu a mai pus în circulaţie bani falşi”.

Cum sunt banii?
În cursul zilei de ieri „am avut ocazia să vedem şi noi o piesă falsă de 1000 de lei. În general hârtia se prezintă mai groasă şi mai dură, desenele sunt stângace, pe alocuri cu execuţie naivă, de unde dă de bănuit că hârtia este falsă. Literele tipărite sunt inegale şi tremurate la margini, iar semnăturile prost imitate. Numerii în negru sunt lucraţi în tuş şi prea stilizaţi. Rătăcită pe la vreun ţăran, hârtia falsă poate fi confundată uşor, însă într-un teanc cu hârtii veritabile e imposibil de confundat. Atât e de mare diferenţa între hârtia falsă şi cea adevărată”, scria Patria din 27 august 1931].

S-a găsit maşina
În urma cercetărilor, comisarul Chifor Ioan, şeful poliţiei din Huedin, „a ordonat în cursul zilei de ieri mai multe arestări, printre care şi cea a lui Ludovic Crişan, de meserie măsar şi domiciliat în comuna Floreşti, judeţul Cluj, asupra căruia s-au găsit mai multe clişee de bani falşi . De asemenea, a fost arestat Gheorghe Pal, din strada Chintău 99, asupra căruia s-a găsit o parte a maşinii de fabricat bani, restul aflându-se la Crişan Ludovic din Floreşti. Aceasta pentru a împiedica pe membrii societăţii de a opera unul fără ştirea celuilalt. Cei arestaţi au fost conduşi la Huedin unde curg cercetările, căutându-se a se afla şi asupra celorlalte complicităţi”.

Noi bani falşi la Cluj
Paralel cu cercetările din Huedin, la Cluj „curg noi cercetări în ce priveşte o altă hârtie de 1000 de lei falsă. Hârtia a fost adusă la poliţie de către un păgubit care a luat-o drept bună, spunând că a primit-o în contul unor plăţi de chirie.
Hârtia e falsificată grosolan, cu mult mai uşor de distins decât cele din Huedin, având o culoare albastră mai tare. În special desenele de pe dosul hârtiei sunt o adevărată albacadabra, dând de bănuit imediat. Ceea ce este interesant e însă că hârtia nou găsită, se crede că ea e opera vreunui desenator plictisit, care a copiat-o cu indigo. Cercetările continuă, autorul falsului neputând fi încă găsit”, mai scrie ziarul citat.

Felix Ostrovschi,

colaborator Clujulcultural.ro

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.