16 octombrie 2015

Aplicaţia de candidatură pentru Cluj 2021 e acum publică. Moroşanu: Vizăm schimbarea Clujului

By In Clio, Special
Asociaţia Cluj 2021-Capitală Culturală Europeană,  responsabilă pentru candidatura Clujului la acest titlul a depus la Ministerul Culturii acum o săptămână aplicaţia oficială de candidatură. De asemenea a publicat pe siteul oficial aplicaţia de candidatură pentru ca toţi cei interesaţi să aibă posibilitatea de a consulta acest document. Întrucât unul dintre cuvintele cheie ale aplicaţiei este transparenţa, publicarea acesteia vine că o consecinţă firească a modului transparent în care a fost construit demersul candidaturii. Astfel, toate etapele parcurse se regăsesc pe site-ul Asociaţiei în secţiunea documente şi rapoarte: strategia culturală, strategia industriilor creative, conceptul candidaturii, liniile de program, proiectele emblematice şi previziunile bugetare.
La întâlnirea de vineri, în cadrul căreia a fost prezentată aplicaţia, edilul Clujului, Emil Boc s-a arătat extrem de încrezător de potenţialul oraşului în bătălia pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, precizând faptul că documentul nu prezintă un Cluj roz.
“Este o aplicaţie foarte bună la care a lucrat tot ceea ce a avut mai bun Clujul pentru a ne prezenţa în cea mai bună formă posibilă în competiţie. Să nu vă aşteptaţi să fie un material care să spună că numai în Cluj toate sunt bune şi frumoase. Sunt foarte multe lucruri bune şi frumoase, dar candidăm pentru Cluj Capitală Culturală Europeană tocmai pentru ca acest lucru să ne ajute să îmbunătăţim acele lucruri care trebuie îmbunătăţite în oraş. Marele nostru avantaj este acela că avem ingredientele extraordinare care să ne arate că suntem o candidatură de succes. Fondul este pozitiv, dar acest titlu de Capitală Culturală Europeană poate face tocmai diferenţa semnificativă pentru a fi un oraş care să aibă toate valenţele europene şi să ne ajute să ne cunoască şi mai bine europenii prin acest titlu de Capitală Culturală Europeană. A fost o muncă a Asociaţiei în primul rând şi nu a fost un proces uşor”, a declarat Boc.
1

Emil Boc, primarul Clujului

Conţinutul aplicaţiei este împărţit pe şase capitole şi are 80 de pagini ce răspund unor întrebări esenţiale legate de candidatura oraşului la titlu şi planurile de dezvoltare pentru oraş. Printre priorităţile programului la nivel european sunt cooperarea europeană, colaborarea cu oraşele înfrăţite şi abordarea unor teme europene. Tot conform documentului publicat, programul cultural va fi structurat pe cinci linii şi va include proiecte emblematice, evenimente consacrate, proiecte de portofoliu şi ceremonii. În ceea ce priveşte bugetul proiectului, 35 de milioane de euro, 60% fiind deja garantat. 135,1 milioane de euro vor fi investiţi pentru Centrul Cultural Transilvania, Centrul European de Artă Contemporană, reabilitarea zonei Cetăţuia, Reabilitarea Someşului etc.
Schimbarea Clujului este ţelul numărul unu al echipei responsabile de proiect, şi mai puţin însemnătatea titlului de Capitală Culturală Europeană, după cum susţine şi preşedintele Asociaţiei Cluj-Napoca 2021, Florin Moroşanu. 
“Scopul nostru nu a fost acela al titlului, ci al dorinţei de a îmbunătăţi ceva din perspectiva administraţiei unde există câteva ţeluri, îmbunătăţirea infrastructurii, creşterea turismului şi aşa mai departe. Toate aceste idei nu au fost generate de titlu, ci de dorinţa de a produce o schimbare”.
3

Florin Moroşan

Procesul de candidatură a început acum cinci ani, iar în luna decembrie a acestui an cele 12 oraşe din România ce candidează pentru Titlul de Capitală Culturală Europeană îşi vor prezenta proiectele. În perioada decembrie 2015 – august 2016 aplicaţiile de candidatură for fi modificate în aşa fel încât să îndeplinească expectanţele juriului.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.