16 martie 2019

Maria Surducan și Ion Pop prezenți la Salonul de Carte de la Paris

By In Carte

Pierre Moscovici, comisarul european pentru comerţ, afaceri economice şi financiare, a vizitat, vineri, împreună cu ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, standul României de la Livre Paris 2019.

Înalţii oficiali au fost primiti de preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Liliana Ţuroiu, au admirat cărţile celor 35 de edituri prezente la standul ICR, iar comisarul Pierre Moscovici a primit o lucrare realizată de artistul plastic Valeriu Panilimon.

A doua zi la Salonul Cărţii de la Paris a fost dedicată la standul României volumelor despre Panait Istrati, despre legende româneşti reinterpretate, şi dezbaterilor „30 de ani după întoarcerea în Europa” şi „Traducerea ca limbă a Europei”, acestea fiind evenimentele majore organizate de Institutul Cultural Român.

La dezbaterea „Traducerea este limba Europei” (partea I) au participat Florica şi Jean-Louis Courriol – traducători, care au predat în trecut  limba română la Universitatea Lyon III „Jean Moulin“ şi la Ecole Normale Supérieure, criticul literar Adriana Babeţi şi Andreea Răsuceanu, doctor în Filologie, coordonatoarea seriei de literatură contemporană a editurii Humanitas.

Moderatorul dezbaterii a fost eseistul şi traducătorul Bogdan Ghiu, unul dintre cei mai interesanţi poeţi români ai ultimelor decenii.

„Putem vorbi despre multiculturalism la Bucureşti, Micul Paris, cel mai mult în franceză. Limba franceză este limba în care putem vorbi despre Bucureşti”, a spus Andreea Răsuceanu. La rândul său, Jean Louis Courriol a fost tranşant: „Cred că limba Europei este Literatura”, Bogdan Ghiu completând că „Literatura fiind deja limba întregii lumi”.
„Ceea ce mă interesează este că, dacă îmi place o carte, caut un editor”, a afirmat traducătoarea Florica Courriol. La Timişoara, în prezent, a treia comunitate lingvistică este cea a italienilor, a subliniat Adriana Babeţi. „Este un spaţiu benefic multiculturalismului”, a apreciat traducătoarea.

Masa rotundă “Traducerea este limba Europei” va continua cu a doua parte, sâmbătă, de la ora 10.00, la standul României, în prezenţa personalităţilor din lumea literară: Ioana Pârvulescu, Philippe Loubiere, Matei Vişniec, Cristian Fulaş, Nicolas Cavailles şi Mirella Patureau.

O relaţie fertilă între România şi Franţa, între România şi Europa a fost ideea dezbaterii „30 de ani după întoarcerea în Europa”, la care au participat scriitoarele Gabriela Adameşteanu, Ioana Pârvulescu, Adriana Babeţi. Discuţia a fost coordonată de Cristina Hermeziu. În prezent, pentru autoare, cel mai important lucru este faptul că literatura română poate ajunge, graţie frontierelor deschise, în străinătate, poate câştiga teritorii”, după cum a explicat Ioana Pârvulescu.
Din perspectiva Gabrielei Adameşteanu, “pentru noi, frontiera nu mai există către Ocident”.

Gabriela Adameşteanu a subliniat că, din punct de vedere al cetăţenului român simplu, „Europa era o obsesie, era mai degrabă imaginea unei ţări bogate, mai ales în anii 1980, când era o mizerie totală. Era imaginea a ceea ce nu puteai aduce acasă copiilor, nici măcar cele mai simple lucruri. România trăieşte acum cei mai consumişti ani. (…) Să trăieşti libertatea era un lucru pe care nu-l cunoşteam. Când trăieşti într-un sistem totalitar, idealizezi ceea ce nu vezi”.
Obsesia libertăţii, a Europei de neatins a fost un alt punct atins în discuţie.

Scriitoarele Gabriela Adameşteanu şi Ioana Pârvulescu au amintit de Monica Lovinescu, pe care o consideră „vocea libertăţii”. „Emisiunea ei era cea mai ascultată dintre cele difuzate de radio Europa Liberă. Era postul care transmitea informaţii despre lume, pentru că oamenii nu aveau altă sursă de informaţie. Era vorba despre încredere şi curaj. Monica Lovinescu şi-a sacrificat pentru libertate sentimentul de fiică. Şi-a iubit mult mama, care a fost închisă, şantajată şi care a murit în închisoare. S-a simţit responsabilă pentru ţară, trăia în Franţa aşa cum a trăit în România până la final”, a spus Pârvulescu. Scriitoarea Gabriela Adameşteanu a subliniat că „fantasmele comunismului ocupă spaţiul literar şi al tinerilor scriitori. Pentru ei, este mai importantă imaginea a ceea ce s-a întâmplat după 1980”.

O altă întâlnire de succes la standul României a fost cea în care Estelle Cantala, călătoare, povestitoare, îndrăgostită de România, a povestit cum a cules basme populare din regiunile din Maramureş. Alături de ea, Mariana Negulescu, traducătoare, doctor în Literatură la Sorbona, a vorbit despre basmele româneşti considerate „prea crude”, aşa cum i-a replicat un editor. Discuţia a fost moderată de Aida Vâlceanu, în prezenţa unui public numeros şi a doamnei Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR.

Pe parcursul discuţiei, artistul Valeriu Pantilimon a pictat „cuvinte potrivite” în roşu şi negru.

De asemenea, scriitoarea Magda Cârneci şi-a prezentat la standul României volumul „Fem”, apărut în franceză la editura Non Lieu şi tradus de Florica Courriol. „Am reluat poeme asiatice pe care le-am rescris în proză. Trebuie să ai o dimensiune poetică a cuvintele pentru că au impact asupra celui care le citeşte”, a spus autoarea „unui volum de proză vizionară, o călătorie non-conformistă în meandrele psihologice şi metafizice ale unui personaj feminin de la naştere şi până la vârsta adultă”, potrivit editorului.

De la ora 17.00, la standul României a avut loc prezentarea albumului de BD “Istrati – Le Vagabond II-eme partie”, de Golo, apărut la editions Actes Sud BD.

În a doua parte a portretului lui Panait Istrati, realizat de Golo, descoperim acest diavol de om devenit scriitor graţie lui Romain Rolland care îl va supranumi “Gorki al Balcanilor”. Tovarăş de drum al comuniştilor, el va merge în URSS şi va fi, la întoarcerea sa, unul dintre primii denunţători al realităţii regimului sovietic.

Calomniat, târât în noroi, Panait Istrati va fi tratat drept un “burghez romantic”, “anarhist”, “agent provocator” plătit de forţele capitaliste.

Volumul lui Golo despre Panait Istrati a fost inclus în selecţia oficială a Festivalului de Bandă Desenată de la Angoulême.

De asemenea, invitaţii au discutat pe marginea volumului “Codine”, scris de Jacques Baujard, cu desene de Simon Geliot, apărut la editions La Boîte a bulles.
Adaptat după opera “Gorki des Balkans”, “Codine” este un emoţionant şi superb imn al prieteniei transpus în imagini.

La începutul secolului al XX-lea, micul Adrien Zograffi, în vârstă de 8 ani, se stabileşte împreună cu mama sa, spălătoreasă, în cartierul cel mai defavorizat din Brăila, pe malul Dunării, în România. El face cunoştinţă cu vecinul său Codin, un revoltat, fost condamnat, închis 10 ani pentru că şi-a ucis cel mai bun prieten. Deveniţi prieteni, ei vor merge atât de departe încât îşi promit să se protejeze reciproc. O fabulă magnifică socială, adaptată după romanul lui Panait Istrati, scriitor roman francofon, călător umanist, apărător al libertăţii.

În aceeaşi întâlnire, la care au participat Golo, Maria Surducan şi E.S. Adrian Cioroianu, s-a vorbit despre volumul “Au Coeur des terres ensorcelees”, conceput de Maria Surducan şi apărut în 2019 la editura Aventuriers De L’etrange.

Această istorie inspirată de legende româneşti şi ungureşti este magnifică graţie stilului pe suport „carte à gratter”. Pentru că poveştile şi legendele sunt făcute să fie transmise, reinventate şi regândite, astfel, ele traversează secolele datorită  autorului.

Maria Surducan lucrează ca ilustrator, autor şi scenarist de bandă desenată, în studioul său din Cluj-Napoca. Poveştile ei propun o călătorie a cărei destinaţie este fantasticul ascuns în inima locurilor familiare. A publicat romane grafice şi cărţi ilustrate.
„Maria Surducan este un star pentru noua generaţie a BD-ului românesc, a fost impresionată de strumfi şi acum face cărţi minunate. Cel mai recent volum al ei, „Au Cœur des terres ensorcelées”, este minunat”, a afirmat Adrian Cioroianu.

Participarea României la Livre Paris se identifică de 11 ani cu ICR şi este un prilej de a oferi publicului francez şi românilor din Franţa noutăţile editoriale româneşti, prezentări de carte, dezbateri.

Livre Paris celebrează bogăţia şi diversitatea patrimoniului literar european, precum şi rolul scriitorilor şi gânditorilor în construcţia unei Europe deschise. Ediţia 2019 face excepţie de la tradiţia salonului de a avea în fiecare an o ţară invitată de onoare, pentru a celebra în premieră un continent: Europa.

Salon du Livre, care anul acesta va avea loc la Porte de Versailles, a fost creat în 1981, iar din 2016 a devenit Livre Paris, dedicat profesioniştilor din domeniul editorial: agenţi literari, editori, tipografi, producători de carte electronică, distribuitori şi vânzători de carte din Franţa şi din circa 100 de ţări, care însumează 1.200 de expozanţi şi 35.000 de autori, dar şi publicului larg, bucurându-se de o maximă vizibilitate în media franceză şi având anul acesta 180.000 de vizitatori.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.