În fiecare an, la 3 mai, sunt marcate principiile fundamentale ale libertăţii presei şi este adus un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei.

Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate la a XXVI-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO. ONU a declarat ziua de 3 mai drept Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: “Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”, dar şi ca răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a condus la Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă.

UNESCO  supune atenţiei subiecte precum: asigurarea siguranţei jurnaliştilor, atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor şi a lucrătorilor din mass-media, susţinerea activităţii în mass-media independentă şi profesională, fără implicare politică şi comercială, respectarea egalităţii de gen în toate aspectele mass-media, potrivit https://en.unesco.org/.

La Cluj 3 mai e anul acesta a doua zi de Paști, zi liberă. Ziua e marcată de breasla jurnaliștilor printr-un comunicat al Asociației Profesioniștilor din Presă Cluj (APPC) printr-o comunicat.

Cum se citeau ziarele în Clujul de altădată

Internauții au publicat pe rețelele sociale poze din anii 60-80 cu clujeni care citeau ziarele tipărite de atunci.

Lectură în Piața Libertății

Precizăm că și acum apar la Cluj 4 cotidiane locale tipărite, unul e de limbă maghiară, un săptămânal, un cotidian regional de limbă maghiară, și patru publicații bi-lunare și lunare de cultură.

Despre presa clujeană după 1989 citiți AICI

1 COMENTARIU

  1. CotidiEne (nu cotidiane)! E vorba de o alternanță fonetică la formarea pluralului, foarte comună în limba noastră: ca în fată-fete, păr-peri, tânăr-tineri etc., etc. Și, sigur, cotidian-cotidiene 🙂

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.