6 septembrie 2018

Scriitori elvețieni și israelieni, invitați la Festivalul Internațional de Carte Transilvania

By In Carte

Scriitorii elvețieni Catherine Lovey și Jean-François Haas, alături de traducătorii lor în limba română, Florica Ciodaru-Courriol și Jean-Louis Courriol, sunt invitați de onoare la Festivalul Internațional de Carte Transilvania.

Cu acest prilej se vor lansa volumele, apărute în Colecția Longseller a Editurii Școala Ardeleană, „Domnul şi Doamna Riva” de Catherine Lovey și „Testamentul lui Adam (nuvele)” de Jean-François Haas.

Catherine Lovey (1967, regiunea Valais, Elveția) este scriitoare și jurnalistă de limbă franceză. Atrasă, de mică, de lectură şi scris, la douăzeci și patru de ani și-a distrus manuscrisele primelor trei romane, hotărâtă să nu mai scrie niciodată literatură. După absolvirea studiilor de Relaţii internaţionale, a lucrat o vreme în presa scrisă specializată în problemele economice şi financiare. A obținut și o diplomă în Criminologie pentru a se dedica chestiunilor privind secretul bancar, corupția și spălarea de bani. În 2005, publică primul roman, „L’Homme interdit”, încoronat cu Premiul „Schiller Découverte”. Au urmat „Cinq vivants pour un seul mort” (2008) şi „Un roman russe et drôle” (2010), foarte bine primite de critică. Romanul „Monsieur et Madame Rivaz” (2016) apare în limba română în 2017 („Domnul şi Doamna Riva”, trad. de Florica Ciodaru-Courriol, Editura Școala Ardeleană). Catherine Lovey este și autoarea unei trilogii teatrale în care dă cuvântul femeilor. Pe site-ul său, www.catherine-lovey.com, scriitoarea publică cronici inspirate de călătorii, analize, texte, cât și rubrica „La question qui tue” („Întrebarea care ucide”). Recent a publicat volumul de eseuri „Et si – enfin – le temps n’était plus de l’argent?” („Și dacă – în definitiv – timpul nu ar mai însemna bani?”).

Jean-François Haas

Jean-François Haas (1952, Fribourg, Elveția) este scriitor de limbă franceză și profesor de franceză și istorie. A studiat literatura franceză, filologia romană și istoria la Universitatea din Fribourg, după care a predat toată viața într-un colegiu din același oraș. Deși scrie de la vârsta de 12 ani, fiind remarcat și încurajat de profesorii săi, nu a publicat decât la 55 de ani, când a trimis prin poștă un manuscris la câteva edituri, printre care Seuil, din Paris, care i-a publicat imediat romanul „Dans la gueule de la baleine guerre” (2007). Acestuia i-au urmat alte 4 romane, la aceeași editură: „J’ai avancé comme la nuit vient” (2010), „Le chemin sauvage” (2012), „Panthère noire dans un jardin” (2014), „L’homme qui voulut acheter une ville” (2016). Fidel aceluiași editor, în 2017 publică volumul de nuvele „Le testament d’Adam” („Testamentul lui Adam”, trad. în limba română de Florica Ciodaru-Courriol și Jean-Louis Courriol, Editura Școala Ardeleană, 2018). J.-F. Haas abordează în scrierile sale viața oamenilor mărunți, existența muncitorilor emigranți (cu precădere portughezi, care se găsesc în număr mare în Elveția), rasismul, micile și marile drame ale oamenilor din jur, susținute întotdeauna, la autorul elvețian, de o reflecție umanistă asupra binelui și răului. A fost distins cu numeroase premii, printre care Premiul „Schiller” (2008), Premiul „L’Etat de Fribourg” (2012), Premiul „Lettres frontière” (2013).

Stabilită în Franța de mai mulți ani, Florica Ciodaru-Courriol este traducătoare, traductolog, doctor în Literatură comparată la Université Lumière Lyon 2 („Proust et le roman roumain moderne”). A predat cursuri de traduceri la Université Lyon 3 și la prestigioasa École Normale Supérieure. Colaborează activ cu Festivalul primului roman de la Chambéry. A tradus și publicat în franceză volume de Hortensia Papadat-Bengescu, Marta Petreu, Ioan Popa, Iulian Ciocan, Cătălin Pavel, Rodica Draghincescu, Bogdan Costin, Magda Cârneci, Horia Ursu. A popularizat, în reviste culturale românești, autori francofoni ca Dominique Fernandez, Yann Queffélec, Alain Bosquet, Claude Simon, Hector Bianciotti, Dominique Noguez, Florence Noiville, André Ourednik, Catherine Lovey, Michel Ménaché etc. A publicat în volum: „Madame Bovary, moravuri de provincie” de Gustave Flaubert, „Rusia sau legea puterii” de Thérèse Obrecht, „Atașamentul” de Florence Noiville, „Mierea” de Slobodan Despot, „Domnul și Doamna Riva” de Catherine Lovey, „Testamentul lui Adam. Nuvele” de Jean-François Haas (trad. în colaborare cu Jean-Louis Courriol).

 

Jean-Louis Courriol (1949, Le Puy-en-Velay, Franța) este profesor agrégé de latină, greacă și franceză, doctor în traductologie (1997) cu teza „Littérature roumaine et traduction. Théorie et pratique. Pour un essai de théorie de la pratique de la traduction littéraire de roumain en français”. A fost profesor de limba franceză la Universitățile din Iași și Craiova, unde și-a aprofundat cunoștințele de limba și literatura română pe care le-a predat timp de 30 de ani la Université „Jean Moulin” Lyon 3. Este Doctor Honoris Causa al Universității din Pitești (2001), unde a condus un Masterat de Traducere literară, și Profesor Honoris Causa al Universității din Timișoara (2016). A publicat peste 20 de volume de traduceri din română în franceză, texte din mari scriitori români, clasici și contemporani, precum Mihai Eminescu, Marin Sorescu, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, Augustin Buzura, Mircea Dinescu, Ion Băieșu, Bogdan Teodorescu, cât și din franceză în română: „Adam și Eva” de Charles-Ferdinand Ramuz, „Testamentul lui Adam. Nuvele” de Jean-François Haas (trad. în colaborare cu Florica Ciodaru-Courriol). Pasionat de Liviu Rebreanu, i-a tradus și publicat în Franța aproape întreaga operă („Ciuleandra”, „Amândoi”, „Pădurea spânzuraților”, „Gorila”, „Ion”). A participat la volume colective despre literatura română, la congrese universitare internaționale, unde a pus în valoare creațiile literare românești.

 

Moshe B. Itzhaki, Paul Farkaș și Noa Levin Harif sunt invitați de onoare la Festivalul Internațional de Carte Transilvania.

Cu acest prilej va avea loc lansarea Antologiei poeziei Echinox „Apa strânsă-n căușul palmei” (2018), tradusă în limba ebraică de Moshe B. Itzhaki și Paul Farkaș și publicată la Editura Keshev LeShira din Tel Aviv (Selecția poeților: Radu Țuculescu; Prefață: Ion Pop). Evenimentul va fi urmat de vernisajul expoziției de grafică „Precum frunzele care scriu toamna” semnată de Noa Levin Harif, ilustratoarea volumului (Curator: Moshe B. Itzhaki).

Profesor universitar, poet, traducător, editor, curator, actor de teatru și ornitolog, Moshe B. Itzhaki (1951, Israel) este decanul Facultății de Studii Continue, la Colegiul Academic al Științelor Educației Oranim. Trăiește la Ahuzzat Barak, lângă Muntele Tabor. A publicat volumele de poezie: „Întoarcerea în neant” (1993); „Când porțile se-nchid” (1999); „Cicluri neîntrerupte” (2004); „Râurile își înalță vocile” (2009); „Vremea nebuniei – Duet cu un pictor” (2010); „Purtat de vânt” (2011); „Corpul e un ecuator” (2014); „Pasărea din urmă”, tradus din ebraică în limba română de către Paul Farkaș (2015); „Pasărea-ndoielii” (2018). A tradus în ebraică: Ana Blandiana, „Refluxul sensurilor” (2014); Ana Blandiana, „Speranță sub un soare gri” (2017); „Apa strânsă-n căușul palmei” (2018), o antologie care cuprinde 11 poeți ai Cenaclului Echinox (trad. în colaborare cu Paul Farkaș). În septembrie 2017, în cadrul Festivalului Internațional de Poezie de la Sighetu Marmației, a fost distins, la Desești, cu Premiul „Nichita Stănescu” pentru poeziile sale (traduse în limba română de către Paul Farkaș).

Paul Farkaș (1947, Beiuș, jud. Bihor) este filolog, ziarist și traducător. Deși trăiește de 32 de ani în Israel, a rămas puternic legat de România, de cultura și oamenii ei. Este absolvent al Facultății de Filologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, secția engleză-română. A obținut Master of Philosophy în literatura engleză la Anglia Ruskin University din Marea Britanie și un doctorat în literatura engleză la Universitatea Babeș-Bolyai. A tradus din poeziile poetului israelian Moshe B. Itzhaki – „Pasărea din urmă” (2015) –, colaborând cu acesta la traducerea și apariția volumelor de poezie ale poetei Ana Blandiana în ebraică – „Refluxul sensurilor” (2014) și „Speranță sub un soare gri” (2017) – și, în 2018, a antologiei poeților echinoxiști „Apa strânsă-n căușul palmei”. Anual, Paul Farkaș susține conferințe pe teme educaționale și ale Holocaustului Nord Ardelean din anii 1940-1944 și este oaspetele Institutului de Iudaistică din cadrul Facultății de Istorie a UBB, unde conferențiază despre literatura engleză și americană a autorilor de origine evreiască. În anul 2016, Editura Limes a publicat un jurnal de lagăr, „Întoarcerea din iad” de Aly Steinmetz, sub îngrijirea lui Paul Farkaș și cu un cuvânt înainte semnat de Ioan-Aurel Pop.

Noa Levin Harif

Noa Levin Harif (Israel) este poetă, artistă multidisciplinară, profesoară, lector și instructor pedagogic al Institutului de Artă, la Colegiul Academic al Științelor Educației Oranim. Titulară pe linia profesor-artist în liceul cu predare a științelor umaniste și a artelor în sistemul multivocațional și îndrumătoare a pedagogiei artelor în cadrul Institutului de Arte de la Oranim în 2017. Este absolventă a secției de creație industrială de la Betzalel (1996). Locuiește la Nahalal, în nordul Israelului. Între 2005 și 2018, a avut numeroase expoziții în Israel și Spania.

Cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Carte Transilvania are loc în perioada 2-7 octombrie 2018, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, și este dedicată Centenarului Marii Uniri. Pe lângă mari nume ale literaturii internaționale, FICT va găzdui un eveniment pentru scriitorii români din exil și diaspora care se vor întâlni la Cluj:Re-unim România prin cultură.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.