Premiera de balet „Tânărul și moartea”, primită cu sala plină

Operă

Premiera de balet „Tânărul și moartea” de Constantin Rîpă, o „ odisee coregrafică ce transcende spațiu și timp”, cum au  numit-o organizatorii, a avut loc  vineri, 30 martie 2018, la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca.

Deși compozitorul Constantin Râpă se îndoia, la conferința de presă de prezentare, că va veni public, sala a fost plină și a primit cu aplauze spectacolul de balet.

Creația compozitorului clujean a surprins prin bogăția sa stilistică și emoțională, în cadrul unui spectacol dedicat  Centenarului Marii Uniri.

Spectacolul de balet poate fi văzut și astăzi de la ora 18.00 la Opera Română.

Constantin Răpă (mijloc, păr alb) felicitat la finalul spectacolului. Foto Opera Națională Română

Premiera coregrafică a  propus trei acte, de la Atena lui Pericle și personajele sale mitologice, la Parisul secolului XIX și legenda naiadei Senei, poposind pe tărâmul mioritic, printre destinele a trei protagoniști sortiți pieirii și trăirile care îi încearcă pe aceștia, redate expresiv prin muzică și dans.

Primul act, intitulat ”Efebul rănit” a  adus mirajul mitologiei și culturii Greciei Antice a secolului V î.Hr. din epoca lui Pericle, când devenim camarazii unui tânăr efeb pornit cu eroism și încredere la prima sa luptă. Curajul și entuziasmul specifice tinereții, dar și lipsa experienței în război, îi aduc în scurt timp răni puternice, în pofida revenirilor încrezătoare ale efebului, care, în final, cade învins. Fiorul morții îl găsește, însă, cu sentimentul curajului îndeplinit în suflet, onorat de camarazii care îl înmormântează precum un erou.

 

Izul franțuzesc este cel caracterizant pentru al doilea act al spectacolului, denumit ”Tânărul măturător și naiada Senei”, inspirat de volumul de poezii al poetului francez Jacques Prévert, unul dintre autorii preferați ai compozitorului. Vrăjit de stilul spiritual și totodată profund al autorului francez, dar în special de ineditul unuia dintre poemele acestuia, maestrul Rîpă surprinde în a doua parte a libretului său povestea unui tânăr măturător pe malul Senei, în Parisul secolului al XIX-lea. Într-un context supranatural, destinul acestuia este păzit de Bătrânul înger al măturătorilor, dar și legat de fascinantele naiade, zâne ale apelor, despre care legenda spune că domină adâncurile și cheile fluviului francez. Dornic să trăiască efervescența iubirii, tânărul se lasă ademenit de una dintre naiadele Senei, pentru care se aruncă în vâltoarea apei, fără a mai putea fi salvat de Bătrânul Înger protector al măturilor. Actul II se încheie tot cu un marș funebru, dar oarecum caricaturizat, care va fi în schimb înnobilat cu o secvență melodică pe celebra sintagmă Dies Irae, Dies Illa.

Sub puternicul concept al ”Jertfei solare”,  ultimul act îl are în centru pe tânărul păstorașul din cea mai cunoscută producție folclorică a poporului român: balada ”Miorița”. Creația Maestrului Rîpă revine, așadar, după un periplu artistic ce traversează spații și timpi diferiți, în autenticul peisajului mioritic, prin povestea atribuită prin excelență neamului nostru.

Constantin Râpă în mijlocul corpului de balet al Operei. Foto Opera Națională Română Cluj

 

Celebră pentru răspândirea sa în peste o mie de variante prezente în toate provinciile românești, poezia descoperită și culeasă de Aleco Russo, preluată, prelucrată și publicată de Vasile Alecsandri, este stilizată acum de autorul libretului și interpretată prin dans. Contribuția esențială adusă de autorul și compozitorul Constantin Rîpă se regăsește în însuși laitmotivul baladei – invidia și jaful privite în mod tradițional drept factori declanșatori ai punctului culminant, precum și resemnarea păstorașului conștient de moartea sa iminentă – sunt transformate de autorul libretului în ceea ce acesta numește  idealul liric al uciderii:  tinerețea și frumusețea (fizică și morală) care  determină pizma și gelozia celorlalți doi ciobani.

Citiți și avanpremierea:

Premiera de balet “Tânărul și moartea”. Și cum nimeni nu a cumpărat opera lui Constantin Râpă

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *