Scriitorul Ion Vianu, actriţa Oana Pellea, regizorul de teatru Radu Afrim şi alţi oameni de cultură şi-au exprimat regretul la moartea regizorului Lucian Pintilie, pe care l-au numit „un geniu”, „un maestru”, şi despre care unii dintre ei au spus că l-au iubit „necondiţionat”, că a făcut „cel mai bun film românesc dintotdeauna” – „Reconstituirea”, şi că existenţa sa „a fost un privilegiu” pentru cei care i-au urmărit activitatea, maestrul dându-le curaj românilor în anii 1980, reuşind să rămână „nesupus”.

Ion Vianu a scris pe pagina sa de Facebook: „Plâng pe Lucian Pintilie. Viaţa ne-a despărţit, sper ca moartea să ne reapropie”.

Oana Pellea i-a mulţumit regizorului, spunând că pierderea lui a îndoliat cultura română.

„Cultura română e în doliu. Domnule Lucian Pintilie… Ce privilegiu pentru noi ca v-am avut şi că ne-am putut bucura de geniul dumneavoastră. Mulţumim!”, a scris Oana Pellea.

La rândul lui, Tudor Chirilă şi-a exprimat regretul pentru moartea regizorului, amintind o replică din filmul acestuia, „De ce trag clopotele, Mitică?”.

„«De ce trag clopotele, domnule?». «De frânghie, monser». Drum bun, maestre”, a scris artistul.

Regizorul de teatru Radu Afrim a publicat un mesaj pe pagina sa de Facebook prin care a mărturisit că „l-a iubit necondiţionat” pe Lucian Pintilie, care a făcut „cel mai bun film românesc dintotdeauna” – „Reconstituirea”.

„Lucian Pintilie. A spus că e «prea târziu» atunci când noi ne încăpăţânam să credem altceva. A făcut cel mai bun film românesc dintotdeauna – «Reconstituirea». L-am iubit necondiţionat. Pe el şi filmele lui. Cea mai mare bucurie era când îl vedeam venind la spectacolele mele în FNT. Şi asta mulţi ani la rând. După «Omul pernă» mi-a scris un e-mail care m-a făcut fericit cât pentru o viaţă. Ştiam că n-am cum să-i întorc această fericire. Mi-a trimis casete cu filmele lui pe care nu le văzusem. Ar fi vrut să joc un ofiţer într-unul din ultimele lui filme. L-am convins că nu se face să joc tocmai eu care am fost un soldat atât de prost în armată. În ultimii ani îi era din ce în ce mai greu să vină şi cu toate astea venea. Însoţit şi cu batista în mână. Era singurul om din sală de la care îmi ceream scuze că am făcut din nou un spectacol de trei ore. Singurul”, a scris Radu Afrim.

Regizorul a mai povestit că s-a întâlnit ultima dată cu Lucian Pintilie toamna trecută, la evenimentul de lansare a cărţii lui, „Bricabrac”, unde a participat „trist de puţină lume”.

„Ne-am întâlnit ultima dată în toamnă asta la lansarea cărţii lui «Bricabrac» în FNT. Lume puţină, trist de puţină. Incredibil de puţină. Am luat cartea, l-am rugat să-mi scrie ceva pe ea. Mi-a zis că o duce acasă să scrie şi o aduce a două zi la spectacolul meu. Cartea era grea, i-am zis că rup prima pagină albă, s-o ia doar pe ea acasă şi să scrie. N-a fost de acord. Fiica lui Eugen Ionesco a luat cartea în mână, mi-a şoptit încet că aşa e mai bine. A doua zi l-am căutat în mulţime. L-am văzut, mi-a dat cartea. Pe prima pagină erau scrise tremurat cuvinte puţine”, a mai scris Afrim.

Scriitorul şi fostul ministru de Externe al României Teodor Baconschi a scris că Lucian Pintilie a rămas „nesupus” în anii 1980, dându-le românilor „curajul că se poate”.

„În triştii ani 80, Lucian Pintilie rămăsese nesupus. Asta ne mai dădea curajul că se poate. Odinească-se în pace!”, a scris el.

„Valorile României se duc, una câte una, către o lume mai bună… Lucian Pintilie, mare regizor de teatru şi film, a montat o serie de spectacole la Teatrul Bulandra din Bucureşti”, a scris şi Gigel Ştirbu, preşedinte al Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor.

Nicu Alifantis a scris, de asemenea, un mesaj similar: „Încet, încet, marile valori ale culturii româneşti se mută-n ceruri… Lucian Pintilie (9 noiembrie 1933 -16 mai 2018) Dumnezeu să-l odihnească!”.

Teatrul Bulandra din Bucureşti a publicat mesajul: „Drum lin, Maestre!”.

Actriţa Maia Morgenstern a distribuit pe pagina sa de Facebook o imagine a sa din filmul „Balanţa”, care a fost publicată de actorul Veaceslav Grosu. De asemenea, actriţa a publicat o imagine cu numele regizorului, pe fond negru.

Regizorul Dominic Dembinski a scris că maestrul Lucian Pintilie s-a stins „o vreme”. „Noapte bună dulce prinţ! – maestrul Lucian Pintilie s-a stins …o vreme!”, este mesajul său.

La trecerea în nefiinţă a regizorului Lucian Pintilie a reacţionat şi Michał Oleszczyk, profesor la Universitatea din Varşovia, care l-a numit pe acesta „unul dintre maeştrii cinematografiei româneşti”. Profesorul a amintit „inovatorul” „Balanţa”, şi „capodopera” „O vară de neuitat”, printre filmele sale favorite.  

 

Regizorul Lucian Pintilie a murit, miercuri seară, la vârsta de 84 de ani. El fusese internat în urmă cu câteva zile, în stare gravă, la Spitalul Elias. Lucian Pintilie s-a aflat la Terapie Intensivă încă din momentul internării.

Unul dintre cei mai subtili regizori europeni, Lucian Pintilie, născut în 1933 la Tarutino, în Basarabia,  a intrat de azi în legendă ca cineastul şi omul de teatru care a inspirat generaţii de regizori – Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu, Andrei Şerban – şi care a lucrat cu unii dintre cei mai emblematici actori, printre care: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, George Mihăiţă, Vladimir Găitan, Maia Morgenstern, Dorina Chiriac, Kristin Scott Thomas.

Dimensiunea operei lui Pintilie poate fi măsurată prin caracterizările făcute de critica de specialitate. „Reconstituirea” (1968) este considerat de criticii români cel mai bun film din istoria cinematografiei noastre. „O vară de neuitat” (1994) şi ”Prea târziu” (1996) – au fost selectate în competiţia oficială a Festivalului de la Cannes, iar ”Terminus Paradis” i-a adus lui Lucian Pintilie marele premiu al juriului la Festivalul de Film de la Veneţia, în 1998. 

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.