Valorificarea patrimoniului cultural imaterial (festivaluri, manifestări culturale naţionale şi internaţionale şi, mai ales, creaţia vie) şi conservarea patrimoniului construit ar trebui să reprezinte principalele urgenţe ale politicilor publice culturale, iar toate acestea să fie cuprinse într-o Strategie Naţională pentru Dezvoltarea Culturii, se precizează în Programul de guvernare al Cabinetului Dăncilă, informează Agerpres.

„Cultura are nevoie de investiţii urgente. Înţelegem să ne asumăm misiunea de a da României secolului XXI o infrastructură de instituţii culturale moderne, care să permită mai buna valorificare a potenţialului acestui domeniu, inclusiv din punct de vedere economic. Banii investiţi în cultură sunt bani investiţi în viitorul societăţii româneşti”, afirmă sursa citată.

Pentru a garanta buna finanţare a Culturii este necesar ca toate forţele politice şi reprezentanţii principalelor instituţii ale ţării să cadă de acord asupra unui Pact prin care să îşi asume Cultura ca fiind o prioritate a actului de guvernare, iar bugetul său să fie majorat până în anul 2020 la nivelul exigenţelor ce se impun unui stat membru al Uniunii Europene, subliniază documentul citat.

În acest an „Guvernul îşi asumă majorarea an de an a bugetului pentru investiţii în domeniul cultural, cu peste 50%, astfel încât acesta să ajungă în 2020 la o valoare care să satisfacă de o manieră rezonabilă necesităţile domeniului”.

Între măsurile necesare acestui deziderat se numără: dezvoltarea unui mecanism consultativ în domeniul culturii – Guvernul susţine crearea unui cadru consultativ între Ministerul Culturii şi uniunile de creatori, respectiv organizaţiile profesionale ale specialiştilor în cultură, Academia Română, marile universităţi; parteneriat public-privat în domeniul culturii; revizuirea actelor normative din domeniul culturii prin introducerea în legislaţia specifică a conceptului de „manifestare culturală strategică”, cu referire la evenimentele cu caracter cultural, precum Festivalul Internaţional „George Enescu”, Festivalul Naţional de Teatru, Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu (FITS), Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) şi alte evenimente culturale de amploare.

De asemenea se are în vedere: revizuirea activităţii Administraţiei Fondului Cultural Naţional în sprijinirea creatorilor independenţi şi a ONG-urilor culturale; îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de achiziţii de creaţii culturale; adoptarea unui program de susţinere a investiţiilor în infrastructura culturală, ca şi a unui proiect complex privind Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, protejarea, conservarea şi depozitarea patrimoniului muzeelor naţionale.

Colectivităţile locale vor fi sprijinite în creşterea capacităţii instituţionale, bugetare şi tehnice de încurajare, gestiune, protecţie şi promovare a culturii locale şi a patrimoniului cultural local şi naţional, urmând să fie realizată digitizarea patrimoniului cultural pentru sprijinirea accesului publicului şi atragerea unui nou public, precum şi sprijinirea industriilor creative pentru folosirea avantajelor oferite de piaţa unică digitală.

Totodată, Guvernul va avea în vedere susţinerea industriei cinematografice româneşti pentru a-şi întări competitivitatea pe plan internaţional şi revigorarea reţelei cinematografice naţionale; susţinerea financiară a acţiunii europene „Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021”, precum şi publicarea ediţiilor naţionale ale marilor clasici.

Participarea României ca invitat de onoare la Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig din anul 2018; încurajarea investiţiilor private în patrimoniul cultural imobil; dezvoltarea educaţiei artistice şi culturale la nivelul învăţământului preuniversitar, precum şi a cercetării ştiinţifice în domeniul patrimoniului la nivelul învăţământului universitar – se regăsesc şi ele în programul de guvernare.

Un punct central în activitatea Ministerului Culturii îl va constitui pregătirea Centenarului Marii Uniri prin: demararea construcţiei/ modernizării a şase obiective majore în anul Centenar şi anume Muzeul Naţional de Artă, Muzeul Naţional de Istorie (ambele din Bucureşti), Opera din Cluj, Iaşi şi Craiova, Sala Polivalentă de minim 15.000 locuri; restaurarea caselor memoriale ale artizanilor Marii Uniri, înfiinţarea unor noi asemenea lăcaşuri acolo unde este cazul şi amplasarea de plăci comemorative pe case şi clădiri în care s-au luat decizii legate de actul de la Alba Iulia; inaugurarea de monumente dedicate acestor personalităţi, începând cu o mare statuie ecvestră a Regelui Ferdinand; lansarea unei serii de monografii şi cercetări istorice novatoare care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă.

„Acest proiect, în mare măsură memorial şi ştiinţific, trebuie corelat, însă, cu un al doilea proiect, de această dată dedicat direct societăţii şi culturii române vii: o „autostradă” culturală, care să lege, prin manifestări înrudite, capitalele Marii Uniri – Bucureşti, Alba Iulia, Chişinău, Cernăuţi -, de care vor fi legate şi alte localităţi româneşti – Timişoara, Lugoj, Blaj, Arad, Sibiu, Iaşi, Craiova, Constanţa -, al căror rol istoric în pregătirea şi desfăşurarea actului de la 1 Decembrie 1918 este cunoscut”, se arată în document.

Potrivit sursei citate, la 100 de ani de la actul de la 1 Decembrie 1918 este necesară transformarea Muzeului Unirii din Alba Iulia într-un Centru Naţional de Cercetare a Marii Uniri, cu două componente – una muzeală şi o a doua de cercetare ştiinţifică pluri-disciplinară a acestui eveniment istoric.

În domeniul Cultelor, Guvernul propune: prevenirea radicalizării religioase şi a extremismului religios; valorizarea potenţialului comunitar al organizaţiilor religioase şi mai ales a capitalului social de care acestea dispun; încurajarea dezvoltării de parteneriate sociale între autorităţile publice şi organizaţiile religioase cu scopul înfăptuirii binelui comun; încurajarea şi sprijinirea organizaţiilor religioase ca părţi fundamentale ale societăţii civile în orice democraţie; acordarea unei contribuţii anuale predictibile de la bugetul de stat pentru sprijinirea activităţii cultelor religioase din România care să acopere contribuţia statului la salarizarea personalului de cult, precum şi nevoi stringente ale cultelor religioase în ceea ce priveşte construirea şi repararea de lăcaşuri de cult; sprijinirea comunităţilor religioase româneşti din afara graniţelor ţării.

De asemenea, se urmăreşte combaterea discriminării pe motive religioase atât a persoanelor, cât şi a grupurilor şi minorităţilor religioase; asigurarea unui climat de pace confesională, libertate religioasă şi nondiscriminare pentru toate grupurile religioase; încurajarea şi sprijinirea şcolilor confesionale, a implicării cultelor religioase în administrarea şi restaurarea patrimoniului naţional religios.

Referitor la politica în domeniul minorităţilor, Guvernul României se va implica pentru realizarea unor direcţii de acţiune precum: punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare; adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România; sprijinirea, inclusiv financiar, a Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN); asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional.

Se va urmări de asemenea: continuarea şi consolidarea protecţiei sectoriale a drepturilor minorităţilor naţionale, în acord cu cerinţele integrării României în Uniunea Europeană, care se vor înfăptui prin aplicarea legii educaţiei privind învăţământul în limbile minorităţilor naţionale; consolidarea cadrului instituţional necesar reprezentării proporţionale şi consultării politice a minorităţilor la nivel legislativ şi executiv, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local; respectarea tradiţiilor, limbii, culturii diferitelor zone ale ţării la o eventuală reorganizare administrativă; finanţarea unor programe de dezvoltare culturală şi interculturală specifice, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional; asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternă la nivel naţional.

Totodată Guvernul are în vedere asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional, în contextul respectului pentru principiile libertăţii de conştiinţă şi pluralismului religios; reglementarea statutului folosirii simbolurilor comunităţilor locale.

Orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile va urmări: promovarea valorilor ce decurg din diversitatea etnică şi culturală la nivel naţional şi local prin finanţarea unor activităţi pe bază de proiecte; dezvoltarea, cu respectarea condiţiilor de finanţare, a diverselor domenii ale infrastructurii comunităţilor locale aparţinând minorităţilor naţionale; promovarea diversităţii culturale în scopul eliminării prejudecăţilor şi recunoaşterii valorilor comune; sprijinirea şi încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, în vederea realizării unei dezvoltări durabile în zone tradiţionale, după cum se menţionează în Programul de guvernare.

Problematica legată de comunitatea romilor reprezintă un domeniu aparte, urmărindu-se aplicarea mult mai eficientă a strategiei naţionale şi reorientarea acestei strategii spre programe specifice prin: consolidarea structurilor de implementare a strategiei naţionale pentru romi la nivel local; realizarea unui parteneriat viabil între structurile administraţiei publice şi comunităţile de romi; rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizării, a gazului metan, a salubrităţii; eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoriale (accesul pe piaţa muncii, promovarea de activităţi generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului şcolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educaţie civică, prevenirea infracţionalităţii).

Citiți și semnalul de alarmă tras de directorul Operei, Florin Estefan:

http://www.clujulcultural.ro/directorul-florin-estefan-despre-cladirea-operei-trebuie-ras-tot-pana-la-caramida-si-restaurat/

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.