3 august 2018

Ministerul Culturii a acordat titlul de Tezaur Uman Viu lutierului clujean Nicolae Vădan

By In Actualitate

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (C.J.C.P.C.T.) Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, anunță faptul că, în urma demersurilor întreprinse, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a acordat titlul de „Tezaur uman viu” constructorului clujean de instrumente muzicale din lemn, Nicolae Vădan.

Astfel, în urma cercetărilor efectuate în perioada 2003-2016 asupra activității meşteşugăreşti a lui Nicolae Vădan s-a constatat, pe lângă o evidentă evoluție și dobândirea unei experiențe profesionale înalte, faptul că meșterul clujean construieşte exclusiv instrumente din componenţa mai vechii formule tradiţionale a trio-ului transilvan: ceteră (vioară), contră (violă) şi gordon (un violoncel legat pe după gât), astăzi reprezentat de instrumentele moderne: vioară, violă, contrabas. De asemenea, continuă tradiţia de construcţie învăţată în atelierul predecesoriului său, reparatorul de instrumente Pavel Onoaie, ce la rândul său a fost îndrumat de către lutierul ceh Jan Maracek, refugiat de război la Cluj, reparator şi constructor de instrumente. În construcția acestor instrumente, Nicolae Vădan utilizează numai lemn din pădurile româneşti, cu prioritate din Munţii Apuseni, Valea Someşului Mic, din apropierea satului său de origine (com. Râşca, jud. Cluj). În același timp, probează instrumentele de unul singur, întrucât cunoaşte arta interpretării instrumentale de la tatăl său, care a fost unul dintre „ceteraşii” munţilor Apuseni și abordează un stil de interpretare propriu și inconfundabil, învăţat din satul natal, conform folclorului muntenesc specific, de pe cursul inferior al râului Someşul Mic.

Lutierul Nicolae Vădan a construit până acum aproape 100 de instrumente performante, care corespund nu doar interpretării muzicii populare ci şi a celei clasice, instrumentele sale calificându-se şi în acest domeniu și reușeste să ridice arta construcţiei de instrumente muzicale la rang de meserie nobilă. De-a lungul timpului a câştigat încrederea instrumentiştilor amatori şi profesionişti din ţară dar şi din străinătate și este deseori căutat la atelierul de reparaţii al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca de instrumentişti profesionişti, precum: Gabriel Croitoru, Nicuşor Silaghi, George Dudea și este mereu vizitat de dirijori ai unor orchestre binecunoscute, Ovidiu Barteş (orchestra „Cununa Transilvană” Cluj-Napoca) şi Nicolae Botgros (Orchestra ,,Lăutarii” Chişinău), ş.a.

De asemenea, desfășoară o bună colaborare cu multe instituții culturale ale municipiului Cluj-Napoca, ce au nevoie de serviciile sale: Filarmonica Transilvania, Opera Română, Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, Şcoala de Muzică „Augustin Bena”, Orchestra profesionistă ,,Cununa Transilvană”, punând la dispoziția tuturor totalitatea cunoștințelor sale teoretice și tehnice acumulate.

Ca o recunoaştere a meritelor sale, în anul 2015 C.J.C.P.C.T. Cluj i-a dedicat un spectacol folcloric al cărui protagonist a fost însuşi meşterul popular Nicolae Vădan. Totodată a participat la realizarea a două  filme pe această temă: construcţia de instrumente muzicale din lemn de rezonanţă românesc, din Carpaţi – „Aurul verde” și „Ceterile lui Vădan”.

Până acum, județul Cluj deține șapte titluri de „Tezaur uman viu”: rapsodul popular Vasile Soporan din Frata, Formația instrumentală „Zorile” din Mociu (Țuli Carol, Covaci Băbuţ, Covaci Alexandru, Bumb Cornel), dansatorii Dumitru Moldovan și Elisabeta Moldovan din Frata, dansatorul Lovasz Kuli Ferencz din Vișea, ceteraşul Alexandru Ciurcui (Șandorică) din Soporu de Câmpie și constructorul de instrumente muzicale din lemn, Nicolae Vădan din Râşca.

Programul Tezaure umane vii, una dintre iniţiativele UNESCO privind salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial, vizează, pe de o parte, creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg, iar pe de altă parte identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al performării sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind astfel la asigurarea viabilităţii acestuia.

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.