Jane Neal, curatorul care a scris despre Cluj în albumul „Art Cities of the Future”: Aveţi o reputaţie fantastică pentru noua generaţie de artişti vizuali

Esenţial Vizual

Curatoarea britanică Jane Neal este cea este cea care a semnat capitolul destinat Clujului din albumul “Art Cities of the Future’’, album care a fost mai apoi prezentat și în prestigiosul cotidian nord-american The New York Times. În acest volum, Clujul a fost nominalizat în topul celor 12 oraşe despre care se spune că vor avea o influență majoră asupra artei secolului XXI.

Jean Neal a participat la Cluj la cel mai important eveniment cultural al începutului de an la Cluj-Napoca, evenimentul  intitulat „6 spații, 6 expoziții, 7 artiști” de la Fabrica de Pensule,  unde a expus pentru prima dată la Cluj-Napoca pictorul Matthias Weischer, unul din pictorii cunoscuţi ai Europei. Weischer este un reprezentant de vârf al Școlii de la Leipzig, care a servit mulţi ani ca model pentru ceea ce a devenit Școala de la Cluj.

De asemenea, a moderat  vineri, 5 februarie, de la ora 17.00, la Casa Matei, dialogul  “Pictura – o chestiune de materialitate?”, o conversație între Matthias Weischer și Robert Bosisio, urmat de discuţii cu publicul.

Evenimentul a fost organizat de Galeria Spaţiul Intact, membru fondator al noii Federații a Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule (FGAFP).

Jean NEAL BUNN
Jean Neal

Clujucultural.ro a vorbit cu Jane Neal despre Cluj, artă, pictură, albumul “Art Cities of the Future’ şi impactul acestuia după ce cotidianul The New York Times a scris amplu despre el.

„Eu nu pot sa vorbesc decat in numele meu.  Ceea ce m-a atras intotdeauna la Cluj este faptul ca acesta a fost intotdeauna un oras important istoric, a fost un oras important in Imperiu Austro Ungar.  Ati fost la jumatate de drum intre Budapesta si Bucuresti.  Astfel ati fost un mix cultural foarte interesant aici, ati avut aportul etnicilor maghiari, români dar si a comunitatii evreiesti, celor sasesti, deci sunteti deja un fel de microcosm de globalizare.  Uitandu-ne si mai departe in istorie, deja in timpul romanilor  Clujul a fost un punct de intalnire si comert in timpurile acelea. Deci ceea ce face ca Clujul sa fie interesant este in primul rand pozitia sa geografica, istoria, populatia tinera si efervescenta a orasului, faptul ca sunteti un centru mare universitar care atrage multi studenti, ştiu că populatia orasului creste cu 100,000 cu studentii.  Asta inseamna ca atrageti sursa de energie pentru viitor, si asta este unul din punctele forte al municipiului  De asemenea faptul ca in 10 minute poti merge undeva este foarte important, ceea ce este un avantaj vis a vis de Bucuresti.  Faptul ca Clujul este o comunitate mult mai compactă este menţionata în multe ghiduri turistice şi este un avantaj”, explică demersul Jane Neal apetenţa ei pentru Cluj.

Ea pune accent pe forţa comunităţii artistice în care Fabrica de Pensule e vârf de lance.

„Aveţi o reputaţie fantastică pentru noua generaţie de artişti vizuali dar, istoric vorbind,  ati avut importanti muzicieni clasici aici, si cantareti si personalitati din alte arte, spre exemplu literatura.  Clujul deci are multe de oferit si este un oras deschis, prietenos, nu ma intimideaza, precum Bucurestiul spre exemplu.  Timisoara de asemenea are locul lui in istoria recenta, multe alte lucruri nu stiu despre Timisoara, recunosc, dar simt ca, chiar daca celelalte orase sunt cultural importante, Clujul are ceva in plus ca si capitala a Transilvaniei care ii confera ceva aparta.  Orasul intotdeauna a fost nevoita sa se uite spre vest, spre Imperiu, spre Budapesta. Poate după comunism asta s-a schimbat si orasul s-a uitat mai mult spre Bucuresti. Dar intotdeauna oamenii de aici ca sa scape de stigmatul de provincial au trebuit sa se consacre international ca, mai apoi,  sa fie recunoscuti si in tara lor.  Acea calitate de a lupta pentru recunoaştere, pentru mine este evident la multe persoane de acici”, mai spune curatoarea britanică.

jane1
Jean Neal a moderat o dezbatere despre rolul picturii contemporane -(c) cont de Facebook Galeria Spaţiul Intact

Jane Neal: Există un număr de pictori foarte activi şi puternici aici

„Eu nu as vorbi despre o tendinta comuna a acestor artisti.  Dar cred ca aceasta nevoie de a se uita si înspre afara si nu numai înspre înauntru in sine este prezenta in toate lucrarile.  Pe langa asta este si un fel de atasare de locatie, la unii vedem o iubire a naturii.  Sunt artişti foarte conectaţi la locul în care el a crescut, aici in Cluj dar si in imprejurimi.  Peisajele din Romania sunt foarte frumoase.  Dar toti au trebuit sa isi gaseasca locul propriu in acest loc important istoric si cultural, foarte dinamic.  Acest lucru eu il simt in lucrari, ca artistii traiesc intr-un context dinamic, schimbator, in tranzitie, si nevoia de a-si gasi locul si a se ancora cumva in aceasta lume dinamica. Artistii sunt atat de diversi, nu as vrea sa pun o eticheta la grupul asta de artisti, mai mult as zice ca sunt grupuri de prieteni, si i-as descrie mai mult ca pe o diagrama VEN in care un grup de prieteni se intesecteaza cu alt grup si iar cu alt grup si asa mai departe.  In orice caz sunt un numar de pictori foarte activi si puternici aici, iar acest lucru ma atrage.  L-am intalnit pe Victor Man, cred la Bienala din Praga in 2005. Victor participa atunci si Adrian Ghenie a fost acolo, sprijinindu-l pe Victor care era prietenul lui.  Atunci mi-a zis Adrian ca el impreuna cu Mihai Pop vor da drumul la Galeria Plan B in Cluj.  Acesta a fost prima galeria comerciala din Cluj care a devenit de mare succes in cursul anilor.  Eu am sprijinit cu mult entuziasm galeria, pentru ca am mizat că ei reprezinta un grup de pictori foarte talentati si puternici care aveau nevoie sa fie auziti si am ajutat prin a face legaturile in sfera internationala prin contacte, vorbind cu jurnalisti, vorbind cu critici, cu galerii si cu colectori de arta despre lucrarile lor.  I-am urmarit, am fost curator pentru ei pentru diferite expozitii, am facut un mare spectacol pentru ei in Venetia in 2007, am fost aici la deschiderea Fabricii de Pensule in 2009, si, da… multi dintre ei au devenit prieteni apropiati.  Am crescut impreuna, am avut cu totii cam 30 de ani cand ne-am intalnit!”, îşi aduce aminte curatoarea.

Am întrebat-o pe Neal dacă s-a aşteptat ca, de exemplu, capitolul din  album sa aiba asa mare succes in lumea culturala si a artelor plastice românesti? Toata lumea vorbeste despre el, apartia articolului in NYT a stârnit lumea, toti jurnalistii  au scris  despre acest subiect.

„Presupun ca nu te gandesti la asta cand scrii, iti faci cercetarea sa fie cat mai corect si specific despre ceea ce vrei sa vbesti, deci am incercat sa fiu cat se poate de precisa, corecta, sa dezvalui cat mai multe si sa pun in valoare lucrarile si realizarile artistilor pe care ii stiu, si sa prezint contextul intr-un mod cat se poate de echivoc asa cum o inteleg eu.  Bineinteles, constient fiind ca eu nu sunt o româncă dar ca am fost foarte apropiata in tot ceea ce s-a petrecut aici si ca am fost implicata in traiectoria multor dintre artistii care sunt aici, care s-au transformat din artisti locali in artisti renumiti internationali, ba chiar în vedete s-ar putea spune. Adrian Ghenie, Victor Man, Ciprian Muresan, Mircea Cantor sunt de fapt deja nişte vedete” a încheiat  curatoarea Jean Neal.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *