16 ianuarie 2018

GALERIE FOTO Comoara din Muzeul de Istorie a Transilvaniei

By In Clio

Morminte vechi cu cavaleri, statuete prăfuite, portaluri, blazoane fascinante. Multă penumbră, o atmosferă misterioasă. Farmecul dar și misterul Evului Mediu te înconjoară de peste tot. O incursiune într-o epocă apusă, unde simbolurile joacă roluri fundamentale. Cumva parcă ai intrat în  Codul lui Da Vinci, în film, nu în carte,  în criptele templierilor, ale cruciaților greu încercați în războaie grele,  pierdute.

Dar din fericire nu e chiar așa. Suntem în Clujul (post) modern, într-un muzeu cu probleme, care se zbate să revină în prim plan. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT), închis din… 2009 se zbate să se …redeschidă. Nici acum nu e redeschis complet, propune o expoziție despre Blaga,  dar marea parte e încă… închisă iar viitoarele săli atractive sunt încă în renovare, departe de a fi gata. 

Dar iată că MNIT nu a ezitat să își deschisă, fie pentru o jumătate de oră, una din comori. Atît a durat, poate nici 30 de minute, plonjarea noastră în fascinantul Lapidariu medieval, unde sunt adăpostite artefacte fundamentale, medievale și renascentiste, ale Clujului. Un Cluj medieval de un farmec aparte!

Încă de la intrarea în Lapidariu dai de două minunății. Mulajul statuii Sfântului Gheorghe ucigând balaurul și un splendid mormântul unui  cavaler necunoscut care își doarme somnul de veci.

Mulajul este primit de clujeni de la Împăratul Franz Joszef, doar Clujul și Budapesta având parte de acest cadou, ne explică profesorul de istorie Vladimir Bogosavlievici, prezent la turul prin Lapidariul medieval. Originalul se află la Praga.

După acest mulaj, în 1904, la îndemnul marelui arheolog Béla Posta, sculptorii Jozsef Rona și Robert Lux au realizat din bronz statuia amplasată inițial în actuala piață Lucian Blaga, care  acum se odihnește în piațeta din fața Bisericii Reformate de pe strada Kogălniceanu.

Lapidariul medieval al MNIT, acum închis, conține lucruri fundamentale pentru Clujul medieval și renascentist:  fragmente de uși, de case, blazoane, statuete, portaluri,  ale unor potentați clujeni datând din sec 15, 16, 17, dovezi foarte valoroase  pentru istoria Clujului medieval si feudal. Aici sunt blazoanele lui Adrianus Wolphard, lui Stephanus Kakas renascentistul, obiecte de final de Ev Mediu dar care încă nu au ajuns la baroc.

„Peste tot, în încăperile întunecoase sunt practic relicvele Clujului oraș liber regesc, acea Republica Cluj, de meșteșugari și negustori înstăriți”, ne explică profesorul Bogosavlievici.

Atmosfera ne apasă puternic. Ne gîndim un moment cum era traiul atunci, ce însemna să fi clujean, mai ales că o asemenea conștiință pesemne lipsea. Clujul acela nu e citadela modernă de acum, agitată, dinamică dar și coruptă. Era un alt Cluj,  unde regulile erau altele. Multe așteaptă aici. la MNIT.  lumina, ca să spună povestea acelui Cluj, cu farmecul lui de altădată. Nu știm când comorile MNIT-ului vor ieși la suprafață pentru a ne aminti de unde venim.

Leave a Comment