Sală plină ieri la Clubul Casei Universitarilor la lansarea cărții „Avanposturi ale Marii Uniri” a criticului Mircea Popa (editura Școala Ardeleană,2017), un volum dedicat Centenarului Marii Uniri, la Clubul Casei Universitarilor.

Este a doua carte dedicată Marii Unirii lansată de Mircea Popa, după cea despre Societatea Astra, carte coordonată de acesta.

Autorul a împlinit ieri o venerabilă vârstă.

Criticul și istoricul literar Mircea Popa

Despre carte și autor au vorbit  criticul Irina Petraş, rectorul UBB, Ioan-Aurel Pop, prorectorul Ioan Bolovan, istoricul Valentin Orga și editorul Vasile George Dâncu.

„Marea Unire a românilor de la 1918, având în vedere întregirea într-un singur stat a tuturor fiilor neamului din Bucovina, Basarabia și Transilvania cu Țara Mamă, a fost un act unic și irepetabil în istoria noastră zbuciumată. El a consfințit aspirația de veacuri a românilor din aceste provincii, dorința lor fermă și irevocabilă de a trăi și a crea împreună, „uniți în cugete și simțiri”. A fost ceasul auroral al nostru, pregătit prin mari eforturi și jertfe de sânge de către toți combatanții Marelui Război din 1916-1918. A fost un proces îndelung, la care și-au adus contribuția nu numai renumiți și importanți fii din elita țării, ci și gânditori și luptători pentru emanciparea socială și națională aparținând altor neamuri ale Europei care au socotit cauza noastră o cauză dreaptă și conformă cu ideile liberale ale veacului. Am selectat în cartea de față câteva din aceste biografii tulburătoare, socotindu-i pe toți, români și străini deopotrivă, drept „avanposturi ale Marii Uniri”, a spus autorul, criticul Mircea Popa.

Cartea cuprinde o serie de portrete ample cum ar fi „Ziaristul italian Roberto Fava și românii, Bjørnstjerne Bjørnson un prieten al poporului român, Scotus Viator – „un nume de legendă”, Dr. Karl Lueger un simpatizant al românilor
Ludovic Mocsáry – „corbul alb” al maghiarimii, Oszkár Jászi şi cauza naţionalităţilor, Urban Jarnik, un cărturar cu suflet de aur, Slovacul Milan Hodža și cauza românească, Diplomatul francez Saint Aulaire  îndrăgostit de România
Generalul francez Berthelot și războiul de întregire al neamului, Vasile Lucaciu – luptător pentru Marea Unire, 
Octavian Goga, slujitor al ideii naționale, Patriarhul Miron Cristea – luptătorul național, Vasile Goldiș – doctrinarul Marii Uniri, Episcopul Clujului Nicolae Ivan, Ion Nistor – istoric al Marii Uniri, Alexe Mateevici, poetul limbii române”. 

Ce a spus rectorul UBB, istoricul Ioan Aurel Pop despre carte și autor aici: 

Despre autor

Mircea Popa (n. 29 ianuarie 1939, Lazuri de Beiuş/Bihor). Critic şi istoric literar. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1960). Doctorat în litere cu o teză despre Ilarie Chendi (1970). Debut absolut în Steaua, 1963. Premiul N. Iorga al Academiei Române. Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2003). Ordinul „Pentru învăţământ” în grad de comandor (2004); Crucea Transilvană, Medalia Eminescu şi Medalia Corneliu Coposu; cetățean de onoare al Blajului și al localităților Lazuri de Beiuș și Popești (jud. Bihor), senior al Clujului.
Volume: Ilarie Chendi, monografie, 1973; Spaţii literare. Studii de istorie literară, 1974, Ioan Molnar Piuariu,monografie, 1976; Istoria presei literarei din Transilvania (în colab.) 1980; Tectonica genurilor literare, 1980; Octavian Goga între colectivitate şi solitudine, 1981; Introducere în opera lui Ion Agârbiceanu, 1982; De la N. Filimon la G. Călinescu (în colab.) 1982; Timotei Cipariu – ipostazele enciclopedistului, 1994; Estuar, 1995; Convergenţe europene,1995; Aspecte şi interferenţe iluministe, 1997; Apropieri literare şi culturale româno‑maghiare, 1998; Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori români din exil, 1998; Mihai Eminescu – contextul receptării, 1999; Mihai Eminescu în Transilvania (1866‑1918). Bibliografie, 2000; Presa şi ideea naţională, 2000; Alba Iulia – răscruce de veghe, 2000 (în colab.); Homo militans, 2000; Figuri universitare clujene, 2002; Inserţii. Contribuţii şi precizări documentare, 2003; Dicţionarul personajelor din teatrul lui I. L. Caragiale (în colab.), 2002; Istoria presei româneşti din Transilvania (în colab.)2003; Pagini bihorene, 2003; Presa mehedinţeană, 2004; Penumbre, 2004; Dicţionarul cronologic al romanului românesc (în colab.), 2004; Dicţionarul general al literaturii române, I‑VII (colab. şi coordonator), 2005; De la iluminism la paşoptism, 2004; Dicţionarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga (în colab.), 2005; Andrei Veress, un bibliograf maghiar prieten al românilor, 2006; Sub semnul Franţei, 2006; Presa românească şi ideea naţională, 2006; Relaţii culturale şi literare româno‑spaniole, 2007; Lucian Blaga şi contemporanii săi, 2007; Spania descoperită de români, 2007; Victor Papilian, 2008; Dicţionarul biografic al literaturii române, I‑II, 2007(colab.); Incursiuni în presa românească, 2009; Uleiul din candelă, 2009; Cărţi, manuscrise, biblioteci, 2010; Continuităţi, 2010; De la Est la Vest. Privelişti literare europene, 2010; Panoramic jurnalistic, 2011; Prezenţe literare, 2011; Deschideri, 2011; Identificări, 2012; Ion Agârbiceanu – constelaţia realului, 2013; Cartea Astrei clujene, 2013 (în colab.); Eminescu – text şi context, 2014; Ferestrele clujului, 2014; Regăsiri creştine, 2014; Presa clujeană (170 ani), 2014; Sextil Pușcariu și Muzeul Limbii Române, 2015; De la Nord spre Sud, 2016; Cuibul privighetorilor. Clujul literar după Marea Unire, 2017. A îngrijit şi prefaţat peste o sută de ediţii.

Ce a spus autorul ieri la lansare aici:

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.