Carte / Esenţial

Despre Transilvania într-o masivă carte a președintelui Uniunii Scriitorilor Cluj, Irina Petraș

Președintele Uniunii Scriitorilor din Cluj, criticul Irina Petraș a lansat recent trei volume,  două antologii și o carte de  autor.

Volum dedicat Centenarului Marii Uniri, editat de Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca.

„Ardealul a reprezentat starea noastră de veghe […] pe planul spiritualităţii româneşti,

centrul nostru naţional este în Transilvania,

în acea «învăţată Transilvanie – spunea cândva Bălcescu –,

azil vecinic al naţionalităţii române»“

Constantin Noica

Transilvania din cuvinte e continuarea firească a Clujului din cuvinte, dar şi a Clujului din poveşti, a Clujului din legende, a Luminii din cuvinte, a albumului 100 de ani de viaţă literară românească… Toate, antologii pe care le-am gândit şi editat din 2005 până astăzi (pot fi răsfoite pe site-ul Filialei clujene: www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro, la secţiunea Editoriale). În 2015, Anul Luminii, mă întrebam dacă, în 2018, la Centenarul Marii Uniri, vom fi în stare să găsim cumpăna dreaptă, să exaltăm fâşia de lumină din fragmentele de istorie hărţuită ale acestui secol de existenţă? Să recompunem rotundul unui trecut ale cărui produse suntem, inevitabil şi iremediabil. Să ne procurăm, aşadar, un viitor. Avem un sprijin: limba română, cea care e, zice Eminescu, împărăteasă la ea acasă. Scriitorii pot fi călăuze. Transilvania din cuvinte e şi o propunere de meditaţie.

Constat, de o bună bucată de vreme, o tot mai accentuată, mai diversă şi de o calitate în creştere manifestare a unui fenomen pe care l-am numit re-locuirea culturală a Clujului, a oraşelor şi satelor României. Reîntoarcerea la actul cultural sub cele mai variate şi, uneori, surprinzătoare moduri e semn că românii au redescoperit cea mai sigură, mai neîndoielnică şi mai înaltă cale de asumat şi consolidat identitatea naţională în chiar plin proces de aliniere la norme continentale şi mondiale: Cultura.

*

Am cerut colegilor, simplu, să-mi trimită texte despre Transilvania, lăsând la alegerea lor genul, perspectiva, tonul şi tonalitatea. Veţi găsi, astfel, în acest volum studii sobre despre istoria, geografia, literatura, folclorul acestui ţinut alături de confesiuni poematic-sentimentale, de evocări ale unor importante figuri legate de Marea Unire, de poeme şi fragmente de proză. Deşi lucrate independent, textele, veţi vedea, se întreţes, îşi răspund; un soi de canon subteran, subtextual le aduce împreună, le uneşte, sporindu-le consistenţa şi mesajul.

Semnează în acest volum: Ana Blandiana, Ioan-Aurel Pop, Petru Poantă, Dan Er. Grigorescu, Vasile Sebastian Dâncu, Ioan Bolovan, Mircea Muthu, Mircea Popa, Vasile Muscă, Tudor Cătineanu, Ovidiu Pecican, Adrian Popescu, Marta Petreu, Ilie Rad, Vasile Igna, Gavril Pompei, Livia Titieni, Nicolae Mocanu, Gheorghe Grigurcu, Ion Taloş, Aurel Rău, Ruxandra Cesereanu, Dinu Flămând, Justin Ceuca, Sorina Stanca, Ioan Pop-Curşeu, Ioan Moldovan, Titu Popescu, Andrei Moldovan, Ştefan Borbély, Constantina Raveca Buleu, Nicolae Prelipceanu, Cornel Cotuţiu, Ion Mureşan, Alexandru Vlad, Ion Brad, Vistian Goia, Valentin Marica, Ion Horea, Săluc Horvat, Ion Petrovai, Horia Bădescu, Ion Pop, Alexandra Medrea, Valer Gligan, Icu Crăciun, Gabriela Leoveanu, Horea Porumb, Adrian Ţion, Radu Constantinescu, Rodica Braga, Mariana Bojan, Florica Bud, Dumitru Cerna, Doina Cetea, Hanna Bota, Echim Vancea, Vasile Dâncu, Rodica Marian, Minerva Chira, Ion Cocora, Ion Cristofor, Constantin Cubleşan, Dumitru Chioaru, Ştefan Damian, Iulian Dămăcuş, Andrei Fischof, Virgil Mihaiu, Marcel Mureşeanu, Sânziana Mureşeanu, Vasile Gogea, Martha Izsak, Alexandru Jurcan, Victor Constantin Măruţoiu, Ştefan Melancu, Alice Valeria Micu, Alexandru Cristian Miloş, Gavril Moldovan, Vlad Moldovan, Dan Moşoiu, Eugeniu Nistor, Balázs F. Attila, Cornel Udrea, Miron Scorobete, Victor Tecar, Alexa Gavril Bâle, Mircea Goga, Ioan Nistor, Ion Noja, Olimpiu Nuşfelean, Maria Olteanu, Maria Pal, Gheorghe Pârja, Iuliu Pârvu, Mircea Petean, Ioan Pintea, Flore Pop, Aurelius Şorobetea, Gabriela Genţiana Groza, Paşcu Balaci, Teofil Răchiţeanu, Rodica Dragomir, Persida Rugu, Lucia Sav, Vasile Sav, Grigore Scarlat, Alexandru Sfârlea, Traian Ştef, George Vulturescu, Ioan Hădărig, Ioana Ileana Şteţco, Viorel Tăutan, Victor Ţarină, Darie Ducan, Ileana Damian, Menuţ Maximinian, Dinu Virgil, Constantin Rusu.

Volumul va fi tipărit într-o ediţie de lux, centenară, adăugită, anul viitor.

Viaţa mea de noapte. Fragmente onirice, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2017, 152 pagini. Coperta şi ilustraţia copertei: Laura Poantă.

 Aş fi putut să-i spun şi Visul de noapte, aşa cum spui schimb de noapte, tren de noapte. Am ales, până la urmă, viaţă de noapte – e mai aproape de ceea ce cred eu despre versantul oniric al existenţei mele. Îmi convine şi nuanţa de sfidare a normelor de la lumina zilei.

Plănuită de mult, ca o urgenţă introdusă în ritmurile scrisului meu de amănuntul că visez enorm, Viaţa mea de noapte porneşte de la două, pentru mine, adevăruri. Mai întâi, ceea ce vezi, simţi, înţelegi, pe scurt, trăieşti în vis/prin intermediul viselor este o experienţă/in-sperienţă de consistenţă şi însemnătate (aproape) egale cu ale experienţei diurne, în stare de veghe. Şi visele intră în definirea de sine, şi ele lasă urme, şi ele te construiesc.

Pe de altă parte, povestea-vieţii-în-stare-de-veghe şi povestea-viselor-nopţii sunt ambele interpretări subiective şi larg condiţionate de contexte, sunt ficţiuni la distanţă egală de Adevărul absolut, niciodată nouă la îndemână.

Introduc, mai întâi, câteva Divagări – eseuri despre Starea literaturii: survolări ale unor mari teme, dar şi propuneri de noi instrumente de lucru: O lume ce pe nesimţite cade…, Breasla. Sau despre mintea de pe urmă, Notorietate şi valoare, Realitatea ficţiunii sau despre măsluire, Privirea scandinavă sau despre subtext, Paleo-plastica romanescă, Dispariţia cronicii literare?, Vitraliul şi fereastra, Moartea la purtător, Despre lichefierea verbelor spunerii, De la ex-otic la in-otic. Şi de data aceasta, textele mele trimit, firesc, unele la celelalte. Gândirea vieţii printre cărţi este una în mişcare – conexează, se întoarce din drum, repetă, revine cu nuanţe, remaniază discret în pas cu mereu alte lecturi. Răz-gândirea ţine şi ea aproape.

În secţiunea Scriitori şi cărţi, ordonată pur şi simplu alfabetic, după numele autorului, abordarea e când schiţă de portret, când comentariu axat pe o singură carte ori pe mai multe. Am scris despre peste o sută de scriitori: Diana Adamek, Gabriela Adameşteanu, Ion Agârbiceanu, Simona Antonescu, Nicolae Balotă, Horia Bădescu, Nicolae Bârna, Ana Blandiana, Oana Boc, Ştefan Borbély, Cora Botezatu, Ion Brad, Rodica Braga, Augustin Buzura, Tudor Cătineanu, Gabriel Chifu, Iordan Chimet, Dumitru Chioaru, Livius Ciocârlie, Al. Cistelecan, Nicolae Coande, Ion Cocora, Aurel Codoban, Sanda Cordoş, Radu Cosaşu, Liana Cozea, Dan Cristea, Constantin Cubleşan, Miriam Cuibus, Ştefan Damian, Vasile Dan, Vasile G. Dâncu, Vasile Sebastian Dâncu, Andrei Doboş, Traian Dobrinescu, Gellu Dorian, Mihai Dragolea, Gyorgy Dragoman, Echinox sau „prietenia exigentă”, Dinu Flămând, Gabriela Gheorghişor, Niculae Gheran, Cătălin Ghiţă, Gh. Glodeanu, Vasile Gogea, Nicolae Goja, Mariana Gorczyca, Rodica Grigore, Tibor Hergyán, Ion Horea, Medeea Iancu, Letiţia Ilea, Marian Ilea, Silvia Kerim, Elisabeta Lăsconi, Giovanni Magliocco, Laurenţiu Malomfălean, Aureliu Manea, Nicolae Manolescu, Rodica Marian, Angela Martin, Ioan Matei,, Ileana Mălăncioiu, Mihai Măniuţiu, Alexandra Medrea,, Mircea Mihăieş, Dan C. Mihăilescu, Miniaturas de tiempos venideros, Andrei Moldovan, Mori Ōgai, Ion Mureşan, Dafin Mureşeanu, Sânziana Mureşeanu, Mircea Muthu, Andreea Nanu, Olimpiu Nuşfelean, Thomas Owen, Alina Pamfil, Gheorghe Pârja, Eugen Pavel, Mircea Petean, Petreştii sau despre intimitate, Petru Poantă, Poezia în traduceri, Ion Pop, Ioan-Aurel Pop, Ioan Es. Pop, Mircea Popa, Adrian Popescu, Andreea Răsuceanu, Aurel Rău, Liviu Rebreanu, „andrisantul”, Adrian George Sahlean, Cristina Sărăcuţ, Gheorghe Săsărman, Monica Săvulescu Voudouri, Ion Simuţ, Nicolae Stan, N. Steinhardt, Liviu Ioan Stoiciu, Robert Şerban, Bogdan Teodorescu, Mircea Tomuş, Stelian Ţurlea, Mihaela Ursa, Mariana Vartic, Simona Vasilache, Matei Vişniec, Alexandru Vlad, Ion Vlad, Ion Vlasiu, Vasile Voia, Răzvan Voncu, Varujan Vosganian, Magda Wächter, Epistolar Zaciu-Şchiau, Stefano Zecchi, Vlad Zografi.

„Ca întotdeauna, oricâte asemănări aş contabiliza şi oricâte chenare aş inventa, până la urmă mi se impune din nou constatarea că avem de-a face cu singurătăţi”, spune  Irina Petraş.

 

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.