27 decembrie 2017

De ce a eșuat inițiativa de a elimina Napoca din titulatura Clujului

By In Actualitate, Carte

„NAPOCA : o istorie recentă a Clujului. Obsesia romanizării sub două regimuri politice 1974–2014” este titlul unei cărți de istoria recentă a Clujului. E tot ce a mai rămas dintr-o inițiativă civică controversată, cea de a determinta autoritățile locale de  renunța la denumirea Napoca din titulatura municipiului Cluj.

A rezultat un volum. Atât. Inițiativa, pornită de la Zoltan Gyorke, doctor în istoria administrației publice al Academiei Române,  subprefect PNL, apoi independent datorită legii care obligă înalții funcționari publici să nu facă parte din partide pe față, și continuată în cadrul unui comitet civic, a fost respinsă  cu argumente discutabile de  consilierii locali și de primarul liberal Emil Boc.

Decizia era una complicată și conform legii trebuia inițiat un referendum local.

Precizăm că sintagma Napoca a fost alipită titulaturii Cluj de către dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu printr-un decret din 1974, ajutat și de o serie de istorici clujeni național-comuniști. Pe de altă parte ne punem întrebarea pe cine deranjează cuvîntul Napoca din titlul orașului? De aici controversa, cert e că Cluj a devenit Cluj-Napoca forțat, prin decret ceaușist și asta e o evidență. Unul din istoricii de rezonanță care s-a opus din start inițiativei comitetului condus de Gyorke a fost actualul rector al UBB, Ioan Aurel Pop, academician, fost UASCR-ist, înainte de 1989.

Cartea rezultată este una foarte documentată, un atu al autorului. Dar inițiativa, la care a participat parțial și sussemnatul, e eșuat. Volumul conține documente foarte bune, este scris clar, limpede, cu talent dar și cu o anumită dezamăgire de înțeles pentru inițiator.

Cartea a apărut în condiții grafice bune la editura Mega, o editură clujeană serioasă, axată pe lucrări academice, unde puteți găsi volumul. De asemenea la Bookstory poate fi găsită.

„Marea Adunare Naţională adopta, la 16 februarie 1968, legea privind organi‑ zarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, precizând că pentru „denumirea judeţelor, s-au avut în vedere tradiţiile istorice”, judeţul nostru fiind numit Cluj şi având reşedinţa în municipiul Cluj . După doar şase ani, aceste tradiţii sunt ignorate, deoarece Comitetul Central al Partidului Comunist Român organizează la Cluj, în 16 octombrie 1974, o mare manifestaţie populară pentru a sărbători „1850 de ani de la proclamarea sa ca municipiu”, Nicolae Ceauşescu, Preşedintele Republicii Socialiste România, opinând că „este bine, cu această ocazie, să-i adăugăm şi denumirea de Napoca” . O broşură publicată în anul 1974 de Secţia de propagandă a Comi‑ tetului Judeţean Cluj al Partidului Comunist Român titra următoarele: „Va rămâne neuitată în memoria clujenilor această zi deosebită, în care preşedin‑ tele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a semnat, în timpul grandioasei adunări populare jubiliare, în faţa locuitorilor Clujului, Decretul prin care oraşului i se adaugă, începând de la 16 octombrie 1974, străvechea denumire municipală Napoca.

Foto de la lansare. Zoltan Gyorke în picioare

În 25 decembrie 1989 lui Nicolae Ceaușescu i se aplică pedeapsa capitală, una din acuzaţii fiind subminarea puterii de stat, instanţa de judecată reţi‑ nând că acesta a „acaparat puterea politică, aservindu‑şi întregul aparat de stat pe care l‑a folosit pentru satisfacerea intereselor personale meschine” Începând din anul 1990, Consiliul Frontului Salvării Naţionale „căruia poporul i‑a încredinţat exercitarea puterii supreme în stat” , abrogă o serie de acte normative, localităţile rebotezate de regimul comunist încep să‑şi recapete vechile denumiri, dar Clujul rămâne în continuare Cluj‑Napoca. Un număr de 40 de comunităţi locale îşi revendică vechile denumiri, iar în urma modificării succesive a legii privind organizarea administrativă a teritoriului până în anul 1966, localităţi precum Gheorghe Gheorghiu‑Dej, Dr. Petru Groza, Ştefan Gheorghiu, Vasile Roaită, 1 mai sau 23 august nu se mai regăsesc în nomenclatorul localităţilor.”, scrie autorul în prefață.

Vă oferim o filmare de la lansarea cărții:

Dezbaterile pe temă nu sunt de ieri de azi ci vechi. Vă propunem să citiți mai jos

ISTORIA CLUJULUI (VIII). Dezbateri interbelice: Cluj sau Napoca?

Leave a Comment

tetarom