Cum răspund experții Clujului la raportul UE prin care Timișoara a fost declarată Capitală Culturală Europeană 2021

Actualitate Clio Esenţial

În perioada 15-16 septembrie, cele patru orașe românești finaliste ale competiției pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 și-au susținut candidaturile în fața juriului european. În urma reuniunii de selecție, juriul a recomandat Timișoara drept Capitală Europeană a Culturii 2021.

„Cluj-Napoca a fost primul oraș care, prin vocea primarului Emil Boc și a Asociației Cluj-Napoca, a felicitat Timișoara, prilej cu care ne-am arătat și intenția de a continua procesul de transformare prin cultură în care orașul nostru a intrat odată cu înscrierea în competiția europeană. Acum șase ani am pornit pe drumul acestei candidaturi cu dorința de a aduce schimbări pozitive în oraș, de a contribui la consolidarea sectorul cultural clujean și la mai buna conectare a comunităților orașului. S-au întâmplat atât de multe lucruri bune în Cluj datorită acestei candidaturi încât, deși nu ne ascundem tristețea de a nu fi fost desemnați Capitală Europeană a Culturii, credem că am înțeles cu toții, la capătul acestui drum, că nu am lucrat în acești ani numai pentru a obține un titlu, ci pentru a duce împreună orașul înainte. Reiterăm pe această cale respectul nostru pentru decizia juriului, susținerea pentru proiectul cultural gândit de Timișoara și dorința noastră ca orașul Cluj-Napoca să meargă mai departe pe drumul început de această candidatură”, declară Ștefan Teișanu, directorul executiv al Asociației.

Conform regulamentului de concurs, decizia finală privind orașul câștigător se ia prin votul direct al fiecărui membru al juriului, și nu pe baza unei grile de punctaj. Conform aceluiași regulament, există șase criterii pe care membrii juriului le au în vedere pentru luarea deciziei: Contribuția proiectului de candidatură la strategia pe termen lung a orașului, Dimensiunea europeană a proiectului propus, Conținutul cultural și artistic, Capacitatea de implementare, Implicarea publicului și Managementul propus pentru proiect. În caz de balotaj, regulamentul competiției prevede, de asemenea, faptul că președintele juriului are dreptul la „un al doilea vot”, care îi permite astfel să ia decizia finală.
În 21 octombrie 2016, Comisia Europeană a publicat pe site-ul său raportul final al juriului privind competiția din România. Acest raport este, comparativ cu cele precedente, mai detaliat, propunând orașelor candidate o listă de aprecieri pozitive și de observații care pot fi folosite pentru îmbunătățirea proiectelor din dosarele de candidatură.
În premieră în istoria Capitalelor Europene ale Culturii, juriul a făcut publică numărătoarea voturilor. Tot în premieră, două orașe candidate (Timișoara și Cluj-Napoca) au fost la egalitate după două sesiuni de vot, iar președintele juriului a decis, în baza unui articol din regulamentul de concurs, să-și folosească „cel de al doilea vot” pentru a desemna câștigătorul competiției.

Cum a văzut juriul aplicația Clujului
Iată cum sumarizează juriul european, în raportul final, candidatura orașului Cluj-Napoca: „Juriul apreciază dosarul de candidatură ca fiind unul solid și îmbunătățit față de versiunea sa anterioară. Echipa a fost entuziastă și convingătoare. Dimensiunea europeană a fost bine explorată, cu mai multe componente inovatoare. Proiectul de candidatură este în rezonanță cu strategia culturală locală și pune bazele unei noi etape post-2021. Absența unei strategii culturale post-2021 este o slăbiciune. Capitalele Europene ale Culturii nu cuprind întotdeauna întregul scop al unei strategii culturale. Academia Schimbării și proiectul Culturepreneurs pot să constituie o puternică moștenire profesională pentru oraș. Criteriile de sprijin (gestionarea și conducerea) au fost gândite sănătos”.
Alte elemente din dosarul de candidatură apreciate pozitiv de către juriul european au fost conceptul „East of West”, inițiativele de a conecta mai bine sectorul cultural cu alte sectoare, sprijinul din partea administrației și a mediului politic local, proiectul Jivipen și abordarea temei roma, proiectele care privesc industriile culturale și creative, inițiativa de a crea o rețea europeană a orașelor candidate, proiectul Art and Happiness, proiectele de tineret și misiunea asumată de a-i angaja pe cetățeni în proiect.

Ce trebuie îmbunătățit?
La capitolul „aspecte de îmbunătățit”, juriul a menționat lipsa unei strategii culturale post-2021 în oraș, ponderea prea mare a Centrului European de Artă Contemporană în programul artistic, prea puține proiecte care vizează dezvoltarea urbană, inconsistențe ale programului cultural și artistic.

clujCe se va întâmpla de acum înainte?

În perioada următoare, de îndată ce exercițiul financiar va fi finalizat, echipa executivă a Asociației Cluj-Napoca 2021 va prezenta Adunării Generale și va face public raportul de activitate pentru anul 2016.
Până la finalul anului, echipa executivă a Asociației va elabora și prezenta un plan de acțiune privind posibila implementarea a programului cultural cu care orașul a candidat la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Acesta va fi discutat în cadrul următoarei Adunări Generale a Asociației.

Propunerea va fi bazată pe recomandările juriului, ale operatorilor culturali și ale comunității, pe recalibrarea bugetului și pe încadrarea proiectului într-un orizont de timp care nu se va suprapune cu anul deținerii titlului de Capitală Europeană a Culturii de către Timișoara.

Acest plan va rămâne la dispoziția administrației locale pentru a fi supus unei dezbateri publice. Decizia finală privind implementarea integrală sau parțială a proiectelor create pentru programul 2021 va fi luată de către administrația și comunitatea locală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *