NTT Data
NTT Data
28 decembrie 2014

25 DE ANI DE LA REVOLUŢIE – Filmele despre Revoluţia din ’89: De la „umor negru, dulce-amărui” la pelicule netriumfaliste

By In Esenţial

Revoluţia din decembrie ’89 a reprezentat un subiect generos pentru cineaştii români, regizori precum Corneliu Porumboiu, Andrei Ujică, Radu Muntean şi Cătălin Mitulescu abordând această temă, unii cu „umor negru, dulce-amărui”, alţii aducând pe marele ecran filme netriumfaliste.
revolutie-3
Aşa cum Revoluţia franceză din 1789 reprezintă o sursă de inspiraţie pentru cinematografia franceză, cele două războaie mondiale sunt îndelung folosite ca teme de întreaga industrie cinematografică, iar războiul de secesiune din Statele Unite i-a fascinat pe regizorii de pe continentul american, Revoluţia din 1989 din România este şi ea un punct de interes pentru cineaştii autohtoni.

Filme precum „A fost sau n-a fost?”, de Corneliu Porumboiu, „Hârtia va fi albastră”, regizat de Radu Muntean, „Stare de fapt”, de Stere Gulea, şi „Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii”, de Cătălin Mitulescu, precum şi documentarele „De Crăciun ne-am luat raţia de libertate” şi „Piepturi goale, buzunare pline”, de Cornel Mihalache, „Videograme dintr-o revoluţie”, de Andrei Ujică şi Harun Farocki, se numără printre peliculele care au prezentat evenimentele dramatice din decembrie 1989.

Agenţia MEDIAFAX a discutat despre cele mai bune filme de ficţiune şi documentare despre evenimentele din decembrie 1989, dar şi despre modul în care contribuie aceste pelicule la memoria colectivă şi dacă Revoluţia şi-a pierdut din substanţă ca subiect cinematografic cu criticii de film Irina Margareta Nistor şi Tudor Caranfil, precum şi cu regizorii Tudor Giurgiu, Andrei Ujică şi Radu Muntean.

Criticul Irina Margareta Nistor a declarat pentru MEDIAFAX că aceste filme ar fi eficiente şi „atât de utile ca să nu uităm” ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, „dacă ar fi mai des programate sau incluse în orele de istorie”.

De asemenea, întrebat fiind cum contribuie aceste pelicule la memoria colectivă, Tudor Giurgiu a declarat pentru MEDIAFAX că este convins că aceste filme vor marca un moment important nu numai în istoria cinema-ului românesc, „dar vor fi des citate în orice documentare serioasă despre evenimentele întâmplate la Revoluţie”.

La rândul său, regizorul Radu Muntean spune că o parte dintre documentarele şi filmele de ficţiune care au avut ca subiect Revoluţia din decembrie 1989 „încearcă să restituie poziţia autorilor legată de momentele respective”. „O postură subiectivă, care poate fi cel puţin la fel de interesantă pentru această memorie colectivă ca documentarele de analiză politică sau sociologică. Şi asta pentru că, repet ce ziceam mai sus, oferă o perspectivă umană asupra evenimentelor”, spune Radu Muntean.

Din perspectiva Irinei Margareta Nistor, cel mai bun film de ficţiune privind evenimentele din ’89 este „Hârtia va fi albastră”, de Radu Muntean, pentru că, aflându-se în Televiziunea Română în zilele din decembrie 1989, „atmosfera e redată tulburător de Radu Muntean”.

Totodată, Irina Nistor vorbeşte şi despre „A fost sau n-a fost”, de Corneliu Porumboiu, un film care este „plin de umor negru, dulce-amărui, marca Porumboiu, irepetabil”.

Pelicula realizată de Radu Muntean este menţionată şi de Andrei Ujică, care a declarat pentru MEDIAFAX că este cel mai bun lungmetraj de ficţiune despre Revoluţia din 1989, tocmai pentru că „nu este chiar un film de ficţiune”.

Vorbind tot despre cel mai bun film de ficţiune ce are ca tematică Revoluţia din 1989, Tudor Giurgiu a precizat şi el că „Hârtia va fi albastră”, de Radu Muntean, este câştigător. Din punctul său de vedere, „e singurul film până în prezent care descrie exemplar haosul din decembrie ’89, lipsa de coordonare şi prezintă frust cel mai dur adevăr al evenimentelor din ’89: ne-am împuşcat unii pe alţii”.

Despre cel mai bun film de ficţiune despre evenimentele din decembrie ’89, criticul Tudor Caranfil a declarat că alege „A fost sau n-a fost”, de Corneliu Porumboiu, în timp ce în categoria documentarelor „aşteaptă unul şi mai bun decât cele de până acum”.

Atât în viziunea cineastului Andrei Ujică, cât şi a regizorului Tudor Giurgiu, „Videograme dintr-o revoluţie”, realizat de Andrei Ujică şi Harun Farocki, este cel mai bun documentar care prezintă Revoluţia din 1989.

„«Videograme dintr-o revoluţie», fiindcă nu este chiar un documentar”, a spus Andrei Ujică, în timp ce, pentru Tudor Giurgiu, acest film merită primul loc într-un top al documentarelor despre Revoluţie pentru că „nu e didactic sau triumfalist”. „Nu e alterat de comentarii aberante pe sunet sau intervenţii manifeste ale autorului”, a spus regizorul pentru MEDIAFAX.

l_98

Şi pentru regizorul Radu Muntean, „Videograme dintr-o revoluţie” reprezintă cel mai bun documentar privind evenimentele din decembrie 1989. „Vorbeşte despre oameni, nu despre conspiraţii şi supoziţii”, şi-a argumentat Radu Muntean alegerea.

Despre cel mai bun documentar, criticul Irina Margareta Nistor a spus că alege drept câştigător „Timişoara, decembrie 1989”, al regretatului şi „atât de talentatului” Ovidiu Bose Paştină. „Te înfioară şi te înalţă ori de câte ori îl vezi”, a precizat Irina Margareta Nistor.

În ceea ce priveşte capacitatea Revoluţiei din ’89 de a mai constitui un subiect consistent pentru cinematografia românească, Irina Margareta Nistor a răspuns: „Depinde cine o abordează şi cu câtă afecţiune”. Iar regizorul Tudor Giurgiu a spus că el chiar are „vreo două subiecte în sertar”, fiind convins că au şi alţi regizori. „Vorbim de un eveniment istoric care poate genera multe alte filme”, a mai spus acesta.

La polul opus se află Andrei Ujică, care este de părere că, „deocamdată”, Revoluţia din ’89 şi-a pierdut din substanţă ca subiect pentru cinematografie.

De asemenea, regizorul Radu Muntean crede că, „deocamdată, şi-a pierdut din interesul publicului, bombardat mult timp cu filme sau emisiuni TV care au tratat lucrurile senzaţionalist”.

Pentru istorie, imaginea regimului comunist rămâne, astfel, imprimată pe rolele de film, respectiv pe acelea care au prezentat Revoluţia din 1989, fie mai romanţat, fie în stare „brută”, dar şi pe cele care au zugrăvit viaţa societăţii din perioada acestui regim dictatorial, în care libertatea de exprimare era un risc asumat.

familion cu surprize

Leave a Comment

tetarom
Mobila Klasse1